Cuprins
Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a îndrăgostit brusc de litera legii. În procesul FACIAS cu Guvernul, Executivul a cerut instanței să respingă acțiunea prin care fundația vrea ca cele 600 de milioane de euro pierdute cu Pfizer să fie recuperate de la cei care au semnat contractul, nu de la noi. Motivul? Spune că nicio lege nu-l obligă să-i caute pe vinovați. Curtea de Apel București dă verdictul pe 30 octombrie. Până atunci, nota de plată o ținem noi în buzunar.
Povestea din spatele procesului FACIAS cu Guvernul e simplă și urâtă. Pe 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a obligat România să-i plătească firmei Pfizer aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID comandate de stat și niciodată luate. Pe deasupra vin dobânzile de întârziere, care cresc cu fiecare zi în care nu plătim.
Procesul FACIAS cu Guvernul: când legea nu te obligă, nu cauți
A doua zi după sentință, Bolojan a ieșit la Europa FM cu o explicație care sună bine în orice studio:
„Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite.”
Ilie Bolojan, prim-ministru, la Europa FM, 2 aprilie 2026
Tot atunci, premierul a spus că a cerut Finanțelor și Sănătății o cronologie, ca să se vadă cine ce a semnat. Bun început. Numai că de cronologia aceea n-a mai auzit nimeni, iar când lucrurile au ajuns în fața judecătorilor, Guvernul lui a schimbat placa.
În iulie 2026, după ce trimisese degeaba o plângere prealabilă la Palatul Victoria, FACIAS (Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului) a dat Guvernul în judecată la Curtea de Apel București. Cere un lucru de bun-simț: Executivul să fie obligat să-i găsească pe cei care au semnat și au administrat contractul cu Pfizer și să le ceară banii înapoi. La primul termen din procesul FACIAS cu Guvernul, potrivit comunicatului fundației, Executivul Bolojan a răspuns cu o frază de manual: legea nu prevede expres o asemenea obligație.
Pe românește, nimeni nu e obligat să caute vinovați, așa că nimeni nu-i caută. Cei care au semnat contractul dorm liniștiți. Noi, ceilalți, plătim. Și nu e vorba de bani dintr-un seif al Guvernului, ci de taxele și impozitele fiecăruia dintre noi: peste 30 de euro de căciulă, de la bebeluș la bunicul cu pensie minimă.
Pentru Pfizer, avocați. Pentru vinovați, nimic
Pfizer n-a stat să aștepte. În vară, compania a trecut la executare silită în Belgia și a pus ochii pe banii pe care Eurocontrol îi plătește ROMATSA, compania de stat care dirijează avioanele pe cerul României. Atunci Guvernul s-a trezit. Pe 2 iulie 2026, Bolojan, rămas premier interimar, anunța ofensiva:
„Romatsa cu avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia.”
Ilie Bolojan, premier interimar, 2 iulie 2026
Deci se poate. Când e vorba de Pfizer, statul găsește avocați, scrie contestații și se așază la negocieri. Când e vorba de oamenii care au semnat contractul, Guvernul descoperă că legea nu-l obligă. Mai mult, în procesul FACIAS cu Guvernul, Executivul a luptat ca nimeni să nu fie pus să facă măcar o verificare.
În procesul FACIAS cu Guvernul, fundația vine cu Constituția, Codul administrativ și Legea finanțelor publice, care, spune ea, obligă Executivul să aibă grijă de banul public și să recupereze pagubele. Guvernul a răspuns că prevederile acestea sunt facultative. Facultativ, la 600 de milioane de euro. Să încercăm și noi să-i spunem ANAF-ului că impozitul e facultativ.
Ministerul USR din vremea comenzilor
Factura are și o adresă politică. Cât timp România își făcea comenzile de vaccinuri, Sănătatea a fost pe mâna a doi miniștri USR: Vlad Voiculescu și, după el, Ioana Mihăilă. Așa cum am scris în septembrie, Voiculescu, marele ministru reformator al USR, e urmărit penal de DNA din decembrie 2023 în dosarul vaccinurilor anti-Covid, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii spun că, în martie 2021, a aprobat cumpărarea a încă peste 14 milioane de doze de Pfizer și Moderna, deși contractele existente ajungeau pentru toată populația.
În același dosar sunt cercetați Ioana Mihăilă și fostul premier Florin Cîțu, ajuns mai târziu președinte al PNL, partidul lui Bolojan. Pentru toate dozele în plus, procurorii calculează un prejudiciu de peste un miliard de euro. Voiculescu neagă tot, spune că n-a semnat niciun contract și, ca orice om cercetat, e nevinovat până la o hotărâre definitivă.
Numele există. Dosarul există. Cronologia cerută de Bolojan în aprilie se putea scrie într-o după-amiază. Și totuși, în procesul FACIAS cu Guvernul, Executivul lui a zis că nu e treaba lui.
Decizia vine după schimbarea de guvern
Curtea de Apel București se pronunță în procesul FACIAS cu Guvernul pe 30 octombrie 2026. Între timp, Bolojan a plecat de la Palatul Victoria, iar la cârmă a venit Guvernul condus de Luca Niculescu. FACIAS spune că, orice ar decide judecătorii, va bate la ușa noului Executiv și va cere același lucru: vinovații găsiți, banii recuperați.
Nu spunem noi cine e vinovat. Asta e treaba procurorilor și a instituțiilor pe care Guvernul Bolojan n-a vrut să le pună la treabă. Bolojan și-a pus singur diagnosticul, în aprilie: decizii greșite, decizii negândite. Întrebarea e dacă noul premier va repeta în instanță că legea nu-l obligă sau va trimite, în sfârșit, factura celor care au semnat-o.
