La București, la sediul Institutul Național al Patrimoniului, a fost semnat un protocol de colaborare care mută gastronomia tradițională din zona de festival în zona de strategie publică. Documentul îi aduce la aceeași masă pe reprezentanții celor trei Regiuni Gastronomice Europene ale României: Harghita, Banat și Dobrogea, într-un parteneriat instituțional cu miză culturală, turistică și economică.
Semnarea protocolului are loc într-un moment cheie: Harghita deține titlul în 2027, Banatul este candidat pentru 2028, iar Dobrogea pentru 2029. Pentru prima dată, aceste regiuni nu mai funcționează izolat, ci într-un cadru coordonat, cu reguli clare de documentare, promovare și valorizare a patrimoniului gastronomic.
Banatul, între multiculturalitate și rigoare instituțională
Pentru Banat, candidatura la titlul de Regiune Gastronomică Europeană nu mai este doar o poveste de marketing. Prin implicarea Visit Timiș, protocolul creează un mecanism concret de lucru: documentare riguroasă, sprijin metodologic și coerență în comunicarea publică a patrimoniului imaterial.
Mesajul este clar: gastronomia nu se promovează cu afișe și sloganuri, ci cu legături solide între istorie, comunități și identitate culturală. Diversitatea etnică și culinară a Banatului este prezentată ca avantaj strategic, nu ca decor folcloric.
Harghita și Dobrogea, modele și viitoare teste de coerență
Harghita, regiunea care va purta titlul în 2027, își asumă rolul de reper. Accentul cade pe autenticitate și pe ideea de patrimoniu viu, transmis prin oameni și practici, nu doar prin rețete. Dobrogea, la rândul ei, intră în joc cu un discurs axat pe legătura dintre gastronomie, comunități locale și moștenire multiculturală, într-o regiune unde identitatea culinară este la fel de complexă ca istoria ei.
Coordonarea este realizată inclusiv prin Uniunea Națională a Promotorilor de Regiuni Gastronomice Europene, care devine interfața dintre inițiativele locale și standardele europene.
De la declarații la proiecte concrete
Protocolul nu se oprește la intenții. Urmează stabilirea proiectelor prioritare, a calendarelor de activități și a regulilor de comunicare publică. Miza declarată este vizibilitatea echitabilă a fiecărei regiuni și rezultate care să rămână funcționale și după încheierea anilor de titlu.
Pe scurt, gastronomia românească intră într-o etapă de maturizare instituțională. Dacă documentarea, expertiza și coordonarea promise vor fi respectate, Banatul are șansa să transforme candidatura din 2028 într-un proiect serios de dezvoltare culturală și turistică, nu doar într-un exercițiu de imagine.
