Cu DNA la ușă! Colterm SA a pierdut suma de 6,4 milioane de euro numai din fluctuația valorică a certificatelor verzi

Colterm SA Timișoara – o nouă dimensiune a jafului și a incompetenței! Timidă, Direcția Națională Anticorupție Timișoara s-a încumetat, de foarte curând, să se apropie de cazanul cu smoală din curtea fostei regii de termoficare.

Așa că, de azi încolo, procurorilor nu le mai rămâne decât să probeze dacă zona crepusculară de la Colterm SA are legătură cu intenția sau cu indolența. Oricum ar fi, la cum a căzut zarul, chiar pe cant, e jale mare!

Bun, lacrimi și durere la Colterm SA nu curg nici de ieri și nici de azi! Cert e că, așa cum rezultă din analize contabile, cel puțin în ultimii 3 ani, Colterm SA a luat-o la vale. Și Consiliul Local, în subordinea căruia funcționează societatea publică, n-a scos niciun sunet că, undeva, pe lanțul trofic, cineva confundă managementul cu afacerile bulgărești. Cifrele sunt clare: la nivel de 31 decembrie 2019, pe mandatul lui Nicolae Robu, plățile restante ale societății din subordinea municipalității, către furnizorii de utilități, erau de circa 200 milioane RON. Cu 108% mai mari decât în 2018 și cu 56% mai mari decât în 2017!

Unde mai pui că peste 51% din datoriile Colterm SA către principalii parteneri de afaceri – Eon Gaz, Aquatim, CFR Marfă și Enel Energie – sunt mai vechi de un an, iar alte 15% au depășit termenul de plată contractual de 90 de zile. Și la toate acestea, tot conform datelor contabile, se adaugă și un haos total în ceea ce privește clienții neîncasați în perioada 2017-2019. Exact pe același trend de creștere ca și plățile restante: în anul 2019, față de nivelul înregistrat în anii 2017 și 2018, respectiv cu 138 % față de anul 2017 și cu 110 % față de anul 2018!

Chiar și Camera de Conturi Timiș, în raportul său din 18 decembrie 2020, a scris că SC Colterm SA a avut ”asocieri cu persoane fizice și juridice, în condiții neeconomicoase”. Evident, nerentabile pentru societatea publică timișoreană! Și aici auditorii se referă la achiziționarea de certificate de emisie dioxid de carbon (EUA), operațiune obligatorie pentru marii poluatori, în vederea conformării la normele europene de mediu. Și, în cazul celor de la Colterm SA, totul a plecat de la raportul nr. 27466 din 23 noiembrie 2018, croșetat de departamentul tehnic al fostei regii și înaintat Consiliului de Administrație al companiei.

Ca urmare a analizei, CA al Colterm SA a a decis, prin hotărârea cu nr, 96 din 23 noiembrie 2018, să dea mâna liberă managementului fostei regii de termoficare, pentru alegerea variantei optime de achiziție a certificatelor EUA și si-a exprimat părerea că treaba cea mai bună ”ar fi cumpărarea necesarului de certificate verzi prin intermediul unui investitor care ar fi dispus să accepte, contra unui comision, plata în rate, la fel ca și în 2017”.  Vorbim aici despre achiziționarea a 280.000 de certificate CO2, la o sumă de circa 30 milioane RON.

Ofertă acceptată

Și Colterm SA a trimis propunerea de biznis în mai multe părți, dar singura societate care a răspuns și a venit cu o variantă proprie de calcul a fost Termoficare Oradea, pe la mijlocul lunii ianuarie 2019, oferta fiind valabilă până la finele lunii: vânzare pentru 250.000 certificate verzi, la care se aplică un comision de 2,5 euro/EUA, la o valoare totală de 28.713.592 RON, plătibilă în 6 rate egale, cel târziu până în 15 iunie 2019. Și, după 12 zile, CA al Colterm SA aprobă oferta. După alte 11 zile, pe 11 februarie 2019, Colterm SA anunță Termoficare Oradea SA că oferta lor a fost declarată câștigătoare. Deci, răspunsul a venit după o lună de zile!

A doua zi, cei din Bihor răspund și se pun de acord pentru întâlnirea reprezentanților celor 2 companii, după alte 6 zile, pe data de 18 februarie 2019. Și la întâlnirea de la Oradea, draftul contractului este pus pe masa negocierilor și așa se află că Termoficare Oradea SA este asociată, în combinația certificatelor verzi, cu SC TDR Energy SRL din București. Mai mult că, între timp, certificatul EUA nu mai costă 22,03 euro+2,5 comision, adică 24,53 euro, ci 26 de euro, din care comisionul e, acum, de 2,85 euro. La care mai apare și o altă doleanță: constituirea uni depozit de 7 milioane RON la dispoziția vânzătorilor de certificate verzi.

Colterm SA bate palma și așa, doar că, până la semnarea finală a documentelor, comisionul pe un certificat verde ajunge la 4 euro! Iar EUA ajunge la un preț de 31,5 euro per bucată. Și nu au mai fost puse pe masa decât 219.000 de certificate , la un preț total de 6,9 milioane euro, adică circa 32,8 milioane RON. În concluzie, cu cuțitul la os sub presiunea unei sancțiuni drastice din partea autorităților românești, așa cum au stabilit și auditorii Camerei de Conturi Timiș, municipalitatea de pe Bega a fost obligată să accepte prețurile impuse de asocierea Termificare SA Oradea și Sc TDR Energy SRL. Toate datorate tardivității și lentorii decidenților!!!

Se vede clar, din evoluția operațiunilor și detalierea procedurii că, dacă se depuneau diligențele maxime și operative, cu atât mai mult cu cât totul era contracronometru, se puteau economisi la bugetul local aproximativ 2.402.430 euro. Dar n-a fost să fie, așa cum punctează și Camera de Conturi Timiș, lansând pentru prima data ipoteza unui joc de gleznă: ”…totuși auditorii nu pot afirma cu certitudine dacă această tergiversare a fost intenționată sau delăsătoare”. Cert e că motivația autorităților, recte „în condițiile lipsei lichidităților financiare ale companiei a fost selectată această variantă de achiziționare a certificatelor EUA”, experții externi au constat că entitatea a fost în aceeași lipsă de lichidități și în decembrie 2018 – ianuarie 2019, ca și la 30.04.2019 sau începutul lunii iulie 2019, când s-a încheiat contractul pentru certificatele verzi. Cam așa au decurs lucrurile in mandatul fostului primar al Timișoarei, Nicolae Robu…

Povestea se repetă

Și istoria certificatelor verzi s-a reluat și în administrația lui Dominic Fritz doar că de data aceasta a fost și mai groasă pentru că pe deficitul de cont curent al Colterm SA a mai intrat și o amendă de circa 21 milioane de euro pentru neachiziționarea, în termen, a 270.000 de certificate verzi. Până azi, amenda nu a fost plătită, ci contestată, șansele de izbândă fiind absolut minime. Unde mai pui că din totalul de certificate EUA, care ar fi trebuit achiziționate până-n aprilie a.c., doar 70.000 au fost tranzacționate în favoarea Colterm SA. Atunci, prețul per bucată a fost de circa 40 de euro, acum e 60 euro. Deci, o diferență de 20 de euro înmulțită cu un rest de 200.000 certificate, duce Timișoara la încă o pierdere de 4 milioane de euro. Tot pentru tardivitate, tergiversare sau amatorism!

Semn că expertul administrației useriste în Colterm SA, viceprimarul Ruben Lațcău, despre care Dominic Fritz zicea că are răspunsuri și la 3 dimineața în problemele fostei regii de termoficare, nu e altceva decât un balon de săpun, umflat cu pompa. Dovadă că, între timp, ”expertiza” lui Lațcău a fost preluată, pe baza de contract, de către auditorii Băncii Mondiale. Și totuși, se pare că există experți în rețele de termoficare care susțin că pentru a ieși din criza banilor și a cercurilor vicioase de la Colterm SA sunt o serie de soluții simple care ar evita, pe viitor, achiziționarea certificatelor verzi.

Cu o investiție de maxim 10 milioane de euro, spun ingineri din domeniu, municipalitatea ar putea pune pe picioare 14-15 centrale termice de zonă (CTZ), puterea termică a uneia fiind de maxim 19 MW și minim 12 MW. Fiecare zonă ar cuprinde între 5-10 puncte termice (PT), în funcție de necesarul de energie termică si de mărimea PT-urilor: ”Fiecare CTZ are în componenta 5-6 cazane cu puteri cuprinse între 2-3 MW, pentru o modulare optimă a arderii, respectiv a asigurării energiei termice necesare, pe întreg parcursul anului. Multe dintre CTZ-uri și PT-uri există, deja. Au și coșurile de fum pentru evacuarea gazelor de ardere. Investiția pentru un CTZ este de circa 35-40 mii euro/MW, iar termen pentru efectuarea lucrărilor, după obținerea avizelor/autorizațiilor/cotelor (gaz), e de circa 24 – 30 luni”.

Punctele tari ale acestei scheme termice, susțin aceiași specialiști din domeniu, ar fi, în primul rând, anularea costurilor anuale cu certificatele de emisii de gaze cu efect de sera (EUA), întrucât fiind de capacitate mai mică, nu se încadrează în normativele europene de mediu.

Mai mult, reducerea cu minim două treimi a pierderilor de energie termică din rețeaua de transport, pentru anul 2020 acestea fiind de circa 183.000 MWh, reprezentând circa 50 milioane lei. La care se mai adaugă, reducerea pierderilor masive din rețeaua de transport care au fost estimate, tot la nivelul anului trecut, la circa 1.300.000 tone.