La un an de la preluarea conducerii Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis prezintă un bilanț care îl plasează, pe baza unor date verificabile, drept cel mai eficient președinte de CJ din ultimele două decenii. Ritmul reformelor, amplitudinea investițiilor și modul în care au fost repuse în mișcare proiecte importante îl diferențiază clar de administrațiile precedente, marcate de perioade lungi de stagnare și indecizie.
Primul element vizibil este restructurarea aparatului administrativ. În mai puțin de un an, peste 500 de posturi ocupate au fost desființate, iar aproximativ 400–500 de posturi vacante au fost eliminate din organigramă. Este cea mai amplă reorganizare realizată vreodată la CJ Timiș. Măsurile au reașezat instituția pe un volum real de activitate și au eliberat resurse pentru investiții. Procesul s-a derulat prin hotărâri ale consiliului județean, cu o direcție fermă și fără etapa de ambiguitate specifică administrațiilor anterioare.
Investițiile în sănătate reprezintă pivotul mandatului. Spitalul de Mari Arși, cu 25 de săli de operație și 34 de paturi ATI, este în fază avansată, cu termen estimat de operaționalizare în 2026. Institutul Oncologic Timișoara, ținut ani de zile într-o zonă incertă, a fost readus în finanțare și se află deja la nivelul lucrărilor de fundație. Relocarea Psihiatriei la Moșnița, Centrul de Recuperare Louvru și centrul pentru tineri cu adicții de la Ceacova creează cel mai amplu pachet medical gestionat simultan de CJ Timiș după 1989.
În infrastructura rutieră, administrația Simonis a schimbat ritmul județului. Descărcarea A1 – Sânandrei, finalizată, a creat prima intrare în Timișoara care ocolește complet zonele sufocate de trafic. Drumul județean Giarmata – Fibiș – Mașloc – Alioș – Lipova are contractul în derulare. Legătura dintre A1 și centura de nord avansează în zona Covaci–Cernăteaz, iar proiectul unei „centuri mici” a Timișoarei, formată din mai multe tronsoane județene, a intrat în etapa de proiectare. Construirea unui pod nou la Remetea și pregătirea conexiunii spre viitoarea A9 arată o strategie rutieră coerentă, nu intervenții fragmentate.
În zona sportivă, Simonis este primul președinte de CJ care își asumă explicit reconstrucția Stadionului „Dan Păltinișanu”. În ultimul deceniu, proiectul a fost discutat, amânat sau tratat marginal, fără decizii ferme. Actuala conducere a reluat procedurile, a reactivat documentațiile și a repoziționat stadionul ca obiectiv strategic al județului. Direcția este clară: înlocuirea totală a vechii arene cu un stadion modern, construit după standardele actuale.
O caracteristică distinctivă a mandatului este capacitatea de a avansa proiecte care rămăseseră ani în etapa de intenție. Institutul Oncologic, Psihiatria, conexiunile rutiere și stadionul sunt exemple în care administrația Simonis a mutat proiectele în faze concrete, vizibile în documentații, șantiere sau proceduri oficiale.
În relația cu Guvernul, Simonis a menținut un echilibru între critică administrativă și colaborare instituțională, în funcție de nevoile fiecărui proiect. Cu Primăria Timișoara, colaborarea a rămas strict pragmatică, concentrată pe proiectele comune.
După un an de mandat, CJ Timiș funcționează într-un ritm care nu a mai existat în ultimele două decenii. Restructurarea aparatului, investițiile medicale, proiectele rutiere și asumarea clară a unor obiective strategice – inclusiv reconstrucția Stadionului „Dan Păltinișanu” – diferențiază actuala administrație de tot ceea ce a existat anterior după Revoluția din 1989. Bilanțul se bazează pe elemente verificabile: execuție, documentație și proceduri finalizate.
Dacă ritmul se menține, Timișul intră în cea mai solidă etapă de modernizare administrativă de după 1989.
