Transportul public din zona periurbană a Timișoarei a devenit, în ultimele săptămâni, terenul unei dispute administrative care afectează direct mii de navetiști. Autobuzele operate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) a Consiliului Județean Timiș, entitatea care a preluat recent cursele din comuna Giroc, sunt amendate sistematic de Poliția Locală Timișoara.
Suma primei amenzi confirmate: 2.500 de lei, aplicată pentru oprirea într-o stație din municipiu fără acordul Societății Metropolitane de Transport Timișoara (SMTT/STPT).
În ședința Consiliului Județean de miercuri, 18 martie, consilierul Marcel Mihoc (AUR) a atras atenția asupra situației, catalogând-o drept incorectă: „Nu mi se pare normal ca un autobuz din Giroc să intre în Timișoara și să primească amendă de 2.500 de lei doar pentru că nu a câștigat societatea municipală”.
Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a confirmat existența unor astfel de incidente și a descris acțiunile Poliției Locale drept o formă de intimidare: „Poliția Locală hăituiește și controlează autobuzele ADI-ului, le amendează, le reține zeci de minute, uneori chiar 30 de minute sau mai mult, iar pasagerii stau blocați în vehicule. Ne întrebăm dacă locuitorii din zona periurbană sunt cetățeni de mâna a doua”.
Contextul disputei este unul economic și administrativ. După falimentul fostei societăți de transport a comunei Giroc, administrația locală a optat pentru aderarea la ADI-ul județean, motivată de tarife mai avantajoase și de posibilitatea extinderii serviciului spre alte zone din județ, nu doar spre zonele periurbane profitabile din jurul Timișoarei. Această alegere a venit în contradicție cu propunerile repetate ale Primăriei Timișoara de integrare în sistemul metropolitan SMTT/STPT.
Viceprimarul Ruben Lațcău, responsabil de transportul public în municipiu, anunța încă din decembrie 2025 că Timișoara este pregătită să conecteze Giroc și Chișoda la rețeaua STPT: mijloace moderne, bilete integrate, trasee prelungite spre noduri importante precum Poșta Mare, aceleași abonamente și gratuități valabile în oraș. Discuțiile cu consilierii locali din Giroc vizau adaptarea transportului la nevoile zilnice ale miilor de navetiști care vin la muncă, școală sau consultații medicale. Decizia comunei de a opta pentru varianta ADI a fost percepută, în unele medii, ca un refuz al integrării propuse.
Ca urmare, autobuzele ADI nu pot opri în toate stațiile din Timișoara fără acordul SMTT, ceea ce a dus la amenzi și controale prelungite. Sistemul funcționează astfel doar parțial, iar pasagerii suportă întârzieri și disconfort. Simonis a anunțat că CJ Timiș pregătește un proiect de hotărâre care să permită aplicarea de amenzi similare autobuzelor STPT pe drumurile județene: „Timișoara nu aparține nimănui, aparține oamenilor. Nu poți impune reguli după cum dictează interesul propriu”.
În aceeași ședință, consilierul județean PNL Nicolae Bitea, fost director general al STPT, a oferit un punct de vedere echilibrat și detaliat, explicând că actuala situație este rezultatul unor decizii mai vechi. El a precizat că disputa putea fi evitată dacă Consiliul Județean ar fi fost acceptat ca membru în structura metropolitană SMTT la momentul respectiv: „Consiliul Județean și-a manifestat intenția de a deveni membru al SMTT, dar Primăria Timișoara nu și-a dorit acest lucru, deoarece, conform statutului, unitatea administrativ-teritorială cu cei mai mulți locuitori ar fi avut majoritate decizională. Astfel, CJ a creat propria asociație”.
Bitea a detaliat și situația parcului auto al STPT: din cele aproximativ 90 de autobuze disponibile anterior, acum mai sunt operaționale 76, iar din cele 44 de autobuze electrice achiziționate prin fonduri europene, doar 36 sunt utilizabile zilnic. El a subliniat că o aderare comună ar fi permis o extindere mai rapidă și eficientă a transportului public în județ, inclusiv prin utilizarea parcului existent al STPT (fără a include troleibuze și tramvaie). Intervenția sa completă este disponibilă în înregistrarea video a ședinței CJ Timiș, oferind un context istoric și tehnic esențial pentru înțelegerea blocajului actual.
Ambele părți invocă argumente rezonabile, calitatea serviciului, costurile, infrastructura existentă, însă escaladarea spre amenzi reciproce riscă să transforme disputa într-un „concurs de sancțiuni” care va crește costurile finale pentru cetățeni, fie prin tarife mai mari, fie prin subvenții suplimentare din bugetele locale.
Președintele CJ a solicitat o întâlnire cu primarul Dominic Fritz pentru a negocia soluții: trasee coordonate, stații partajate, un sistem integrat care să deservească toți timișorenii, indiferent dacă locuiesc în centru sau la marginea județului. Până la un acord, navetiștii din Giroc și Chișoda, continuă să plătească prețul acestei neînțelegeri administrative, timp pierdut, nervi și, în unele cazuri, amenzi indirecte prin întârzieri.
Disputa subliniază o problemă mai veche în Timiș: lipsa unei strategii unitare pentru transportul public metropolitan și județean. În absența unui dialog tehnic serios, soluția rămâne aceeași: la masa negocierilor, nu în stații cu procese-verbale de amendă.
