Ieri, Dominic Fritz a bifat încă o apariție de PR: conferință de presă, poze zâmbitoare lângă culorile alb-violet ale Politehnicii Timișoara. Acel alb-violet pe care chiar el l-a scos de pe tramvaiele noi Bozankaya, impunând culoarea galbenă, ca să dea „o nouă identitate vizuală” orașului. Ipocrizie în stare pură.
În timp ce primarul își face imagine pe seama tradiției Poli, în subordinea sa directă, STPT sub conducerea lui Petolea și Dogaru se scufundă în datorii și minciuni. Pe hârtie, declară „profit”. În realitate, e o gaură neagră care înghite banii timișorenilor.
Documente oficiale consultate de Vocea Timișului arată că numai în ultimele luni întreținerea și reparațiile tramvaielor Bozankaya au costat aproape 980.709 lei – adică peste 197.000 de euro. Sume uriașe cheltuite pe sticlă securizată spartă, piese de schimb, consumabile și reparații inevitabile cauzate de infrastructura feroviară învechită, cu linii deformate și macaze defecte.
Asta înseamnă uzură accelerată, tramvaie distruse înainte de vreme și bani aruncați lunar din buzunarul cetățenilor. În loc să investească în reparația infrastructurii, conducerea preferă să bage banii în reparații repetate și inutile.
Între timp, datoriile către furnizori cresc. Firma Paul Trans, cea care repara autobuzele vechi, a refuzat să mai intervină pentru că STPT nu i-a plătit lucrările. Alte restanțe sunt ascunse sub preș, în timp ce conducerea preferă să se dea exemplu de „management performant” în fața presei și să fie protejată politic.
Fritz tace. Petolea și Dogaru mint. Și între timp, transportul public timișorean se degradează vizibil. Tramvaiele noi sunt chinuite pe șine vechi, autobuzele vechi rămân în garaj fără reparații, iar „profitul” cu care se laudă e o glumă proastă.
Cât timp primarul pozează în alb-violet și își acoperă oamenii din STPT, adevărul rămâne același: Timișoara are un transport public condus de ipocriți și incompetenți, care distrug investiții și acumulează datorii, în timp ce orașul plătește nota.
