„Să vă spun că nu vreau niciodată pace cu Retim. Vreau doar respect. Nu doar față de mine, ci față de această instituție și față de timișeni”, a spus Alfred Simonis în plenul Consiliului Județean Timiș. Declarația e limpede: administrația județeană nu mai tolerează batjocura companiei care a transformat Ghizela într-o groapă de levigat și a otrăvit pământul pentru următorii 200 de ani.
Simonis a precizat că toate instituțiile de control au fost sesizate, de la Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, până la ANRSC. A subliniat că ceea ce se întâmplă la Ghizela este rezultatul complicității instituțiilor statului și al nepăsării administrației județene din trecut, care au permis ca depozitul să devină o bombă ecologică. A promis o analiză juridică serioasă, temeinică, împreună cu avocații și juriștii Consiliului Județean, pentru ca operatorul să fie tras la răspundere și pentru ca administrația să nu mai tolereze comportamentele abuzive.
Realitatea din teren confirmă gravitatea situației. Imaginile arată șuvoaie de levigat negru care se scurg direct în sol, fără nicio barieră de protecție, în timp ce munți de plastic, resturi textile și materiale de construcție putrezesc la grămadă. Tot ce ar fi trebuit sortat și tratat ajunge amestecat, iar rezultatul este un pământ otrăvit și o pânză freatică distrusă pentru generații.
În acest timp, primarul Dominic Fritz preferă să protejeze compania. Nu atacă operatorul și nu cere explicații publice, ci își spală imaginea cu declarații despre o „Românie curată”. Consiliul Local Timișoara, în calitate de asociat în Retim, are obligația să controleze modul în care operatorul își face treaba. În loc de control și sancțiuni, vedem însă complicitate și protecție. Timișorenii plătesc facturi mai mari, în timp ce gunoaiele lor hrănesc un sistem care otrăvește județul.
La fel procedează și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care după ce a scăpat de o moțiune a AUR se prezintă drept victimă politică, dar ignoră dezastrul de la Ghizela. Ipocrizia e evidentă. Pe Facebook, USR pozează în apărător al mediului și al „comorilor naturale”, însă în județul Timiș închide ochii la mafia gunoaielor și la distrugerea ireversibilă a resurselor de apă și sol.
Problemele Retim nu sunt o noutate. De-a lungul anilor, compania a fost acuzată de încălcarea legislației muncii, de colectări fictive, de lipsă de transparență și de tarife percepute abuziv. Noi am documentat situații în care deșeurile sortate de populație erau aruncate din nou la grămadă, campanii de colectare făcute doar pe hârtie, precum și presiuni asupra angajaților pentru a nu discuta public despre abuzuri. Toate aceste episoade conturează un tablou al unei companii care funcționează în umbra protecțiilor politice.
Astăzi, însă, protecțiile încep să se clatine. Simonis alege confruntarea și vorbește deschis despre complicități și nepăsare. Fritz și Buzoianu aleg să tacă sau să se refugieze în discursuri de PR. Iar timișenii aleg, zi de zi, să trăiască lângă un morman de gunoi care le intră în apă, în aer și în plămâni.
[…] Alfred Simonis: „Nu vreau pace cu Retim”. Fritz și Buzoianu se fac că nu văd dezastrul de la… […]