Primarul Dominic Fritz și viceprimarul Paula Romocean au ridicat semne de întrebare asupra rolului Administrației Canalului Navigabil Bega (A.C.N.B.) Timiș, instituție creată prin Hotărâre de Guvern și aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Fritz a afirmat că regia ar fi fost constituită doar pentru a da avize vaporașelor de pe Bega, iar Romocean a vorbit despre „improvizații” și „zone gri” în privința unor inițiative legate de navigabilitate.
Într-o postare pe Facebook, viceprimarul Paula Romocean a scris:
„Bega este a timișorenilor, nu un teren de experiment pentru improvizații. Nu știm exact ce se ascunde în această construcție plutitoare, dar știm sigur că Bega nu are infrastructura necesară pentru astfel de construcții: nu există racorduri pentru apă, curent sau canalizare. Asta înseamnă un singur lucru: risc deversări, vidanje prin parcuri și disconfort pentru noi toți cei care iubim malurile Begăi. (…) Construcția plutitoare este amplasată lângă Administrația Canalului Navigabil Bega. Este chiar instituția care a permis amplasarea ei, instituția care transformă Bega într-o zonă gri, unde improvizațiile să poată deveni regulă.”
Conducerea A.C.N.B. respinge aceste caracterizări și susține că regia are atribuții mult mai largi, stabilite prin legislația națională și europeană, precum și prin convențiile internaționale asumate de România. Directorul Ioan Mateescu declară că Administrația Canalului nu este o improvizație, ci o instituție creată prin hotărâre de guvern, cu responsabilități clare: asigurarea navigabilității, protecția mediului și dezvoltarea canalului în interesul comunității.
Regia funcționează în baza Hotărârii de Guvern nr. 451/2018 și a fost desemnată administrație unică pe sectorul românesc al canalului Bega, de la Timișoara până la granița cu Serbia. Canalul este clasificat drept cale navigabilă interioară de importanță internațională (cod E80.01.02), conform Acordului european privind marile căi navigabile (AGN), iar activitatea instituției vizează atât proiecte de infrastructură transfrontaliere România–Serbia, cât și respectarea standardelor tehnice și de mediu.
În legătură cu acuzațiile privind o presupusă „improvizație”, regia precizează că ambarcațiunea vizată este înmatriculată la Autoritatea Navală Română și funcționează pe baza unui aviz de amplasament emis de A.C.N.B., conform prevederilor legale. Fotografia surprinsă pe Bega arată o construcție mică, fixată la chei, mai puțin invazivă decât terasele de pe mal, un contrast vizibil cu scenariul alarmist descris în declarațiile viceprimarului.
Administrația Canalului Navigabil Bega transmite că își va continua activitatea în conformitate cu legislația națională și obligațiile internaționale asumate de România, fără discriminări sau restricții, și subliniază că strategia pe termen lung vizează siguranța navigației, protecția mediului și valorificarea potențialului canalului pentru transport, turism și dezvoltare urbană.
Concluzia este simplă: în timp ce instituțiile vin cu acte, hotărâri de guvern și obligații internaționale, la Primăria Timișoara se preferă scenariile apocaliptice cu „vidanje prin parcuri”. Bega nu e nici teren de improvizație, nici obiect de panică electorală, ci o resursă reală pe care administrația locală ar trebui să o valorifice, nu să o transforme în subiect de povești de speriat contribuabilii.
