La finalul perioadei analizate, media a fost stabilită la 4,0701 lei, mai jos cu peste 10 bani faţă de sfârşitul lui iulie, în timp ce cotaţiile din pieţele internaţionale au fost de 1,084 – 1,089 franci/euro. Reamintim că la începutul anului, după ce Banca Naţională a Elveţiei a decis să renunţe la pragul de apreciere maximă de 1,20 franci/euro, a urmat o creştere rapidă a francului de la 3,7415 lei, în 14 ianuarie, la 4,5817 lei, în 23 ianuarie, evoluţie care a afectat grav bugetele celor care au luat credite în franci.
Cursul euro a avut o evoluţie calmă, obişnuită pentru perioada de vară, el fluctuând între 4,4093 şi 4,4224 lei. Maximul ultimelor trei săptămâni a fost atins la finalul perioadei analizate, într-o şedinţă în care cotaţiile au crescut de la 4,41 – 4,4130 lei, la deschidere, la 4,4310 lei, spre finalul zilei. În următoarele săptămâni, euro va continua să fluctueze între 4,36 şi 4,46 lei, la această stabilitate contribuind intrările mai mari de numerar la casele de schimb, nivelul dobânzii de poliică monetară a BNR, de 1,75% faţă de aproape 0% în SUA sau zona euro, dar şi de parcursul pozitiv al economiei, PIB-ul României crescând, conform INS, în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier.
Anul acesta este posibil ca exporturile să depăşească maximul de 52,5 miliarde euro, din 2014, la jumătatea anului nivelul exporturilor ajungând deja la 27 miliarde euro. Această evoluţie este reflectată şi de aşteptările analiştilor financiari, consultaţi de instiutul ZEW şi Erste Bank, privind evoluţia economiei locale, care a cunoscut, luna aceasta cea mai puternică îmbunătăţire în rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
Cursul dolarului american a avut o evoluţie descendentă, el coborând de la 4,0314 la 3,9645 lei, la finalul perioadei, când cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 3,949 şi 3,99 lei.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,0925, la începutul perioadei, la 1,1189 dolari, la finalul ei, când pieţele americane au închis la 1,1112 dolari.
Evoluţia pozitivă a euro s-a datorat acordului la care a ajuns Grecia şi creditorii săi din troika UE-FMI-BCE, referitor la noul plan de asistenţă financiară în valoare de 86 de miliarde de euro, care va permite Atenei să rămână în zona euro.
Aceasta a pus în umbră anunţul referitor la creşterea Produsul Intern Brut al zonei euro cu 0,3% în trimestrul al doilea, raportat la primele trei luni, în timp ce economiştii estimau păstrarea ritmului de 0,4% de la începutul anului.
*Analiza cuprinde perioada 10 – 14 august
