Președintele USR+ Timiș și vicepreședinte al CJ Timiș, Cristian Moș, a demonstrat, încă o dată, deși nu mai era nevoie, că, în Banat, nu e deloc ușor să fi userist de frunte: îți trebuie fie un dosar cu șină fie vreun vinovat de serviciu, mereu la îndemână, care să încaseze rateurile!
Dincolo de acest comportament de amantă, Cristian Moș mai are o calitate: crede, cu desăvârșire, că votul mesianic, de care s-au bucurat ”oamenii noi” la alegerile de anul trecut, va ține la nesfârșit. Sau, altfel spus, că șlagărele de Dan Spătaru, cu care, periodic și cu o precizie de metronom, ne încântă privirea și auzul, vor ajunge hit-uri!
Ce-i drept, ”cântările” lui Moș au ajuns în Top 10, dar nu la MTV, așa cum probabil și-ar fi dorit, ci la Taraf TV. Și nu e vina nimănui că useristul ”a falsat” din prima, crezând că timișorenii acceptă lăutăria în administrație sau că simpla apartenență politică la vreun partid, fie el și de ”oameni noi”, ține loc de certificat de probitate și competență!
Aduceți-vă aminte ce a făcut, în urmă cu două luni: în goana după imagine, mimând preocupări obștești, vicepreședintele CJ Timiș, Cristian Moș, a pus autoritățile pe drumuri, anunțând că Bega e poluată! A fost un mare fâs! O manea!
Chiar dacă s-a demonstrat, cu declarații și înscrisuri, că Moș are o imaginație extrem de bogată, useristul a refuzat să recunoască fake-news-ul! Ba din contra, fără nicio dovadă, a sugerat că autoritățile competente au alterat, în mod deliberat, probele! O altă doină, marca USR+ Timiș! Verdict: nevinovat!
Odă bucuriei
Din nou, acum câteva zile, chiar la omagierea a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor român, Constantin Brâncuși, președintele USR+ Timiș, Cristian Moș, anunța și prezintă, pe Facebook, noua ”echipă de coordonare științifică a Muzeului Satului Bănățean”, instituție de care se ocupă, direct și personal, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș:
Și Cristian Moș îi enumeră pe cei care au acceptat ”provocarea”: dr. Raluca Rusu (peisagist), arh. dr. Alina Negru (specialist în arhitecturi de pământ), dr. Walther Konschitzky (scriitor și etnolog), prof. univ. dr. Ioan-Viorel Boldureanu (prozator și etnolog) și, cu voia dumneavoastră, Ovidiu Hrin (designer).
Despre dr. Konschitzky, pe pagina sa de Facebook, Cristian Moș spune:
Agentul Konschitzky, la raport
Ce nu se spune Cristian Moș în prezentarea oficială a lui Konschitzky este cuprins în scrierile Hertei Muller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, originară din Banat. Potrivit unui articol publicat de Marius Chivu, în „Dilema Veche”, volumul „Mereu aceeași nea și mereu același neică„, semnat de Herta Muller, cuprinde și odiseea întoarcerii și a reconstituirii trecutului cu ajutorul dosarului de urmărire, întocmit de Securitatea Română.
„Lectura dosarului, întocmit minuțios de Securitate, dar păstrat parțial, declanșează un adevărat policier biografic în care sânt deconspirați câțiva dintre informatori (Roland Kirsch, Walther Konschitzky, Alexander Ternovits sau Horst Fassel, unii dintre aceștia fiind chiar decorați de Ion Iliescu cu Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de ofițer), scriitoarea dezvăluind sprijinul pe care Asociația Șvabilor Bănățeni, implicată în vânzarea minoritarilor germani, l-a acordat regimului ceaușist colaborând intens cu Securitatea”, se arată în articolul din „Dilema Veche”.
Chiar și Herta Muller, originară din Nițchidorf-Banat și câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură a confirmat, într-un interviu pentru revista ”Observatorul Cultural”, următoarele:
Retragere tactică
Astăzi, la numai o zi de la publicarea informației, Cristian Moș schimbă ”muzica”, rupe ritmul și urcă cu două octave mai sus, anunțând următoarele:
Așadar, din nou, președintele USR+, Cristian Moș, fuge de la locul ”accidentului” și lasă ”victima”, pe caldarâm, chiar în fața Muzeului Satului Bănățean. El nu știe, nu a văzut și nu a făcut nimic! Nevinovat, din nou!
Din contra, ca un adevărat lider și om de echipă, aruncă ”pisica moartă”, chiar în biroul directorului de la Pădurea Verde, instituție despre care, chiar în postarea sa de pe Facebook, Moș spunea că ”se află printre atribuțiunile mele”.
Unde mai pui că, în aceeași ”melodie”, vicepreședintele userist al CJ Timiș doinea că le este RECUNOSCĂTOR ”celor care au ales să răspundă pozitiv acestei provocări și sunt convins că expertiza lor și competențele lor specifice vor aduce plus valoare…”.
Așadar, cineva îi invitase pe cei cinci experți să facă parte din ”echipa de coordonare științifică” a Muzeului Satului Bănățean, chiar și pe ”turnătorul” Hertei Muller, din moment ce Moș le aduce mulțumiri că…au răspuns pozitiv provocării!
Mai mult, ”plus valoarea, expertiza și competențele”, recunoscute tuturor, în mod public, de către Cristian Moș nu reprezintă altceva decât un gir! Chiar își închipuie cineva că directorul Muzeului Satului Bănățean ar fi putut încropi o asemenea echipă de experți, într-o instituție publică, aflată ”printre atribuțiunile” vicepreședintelui CJ Timiș, fără ca acesta să-și dea cu părerea, să-și dea acceptul și, la final, să se împăuneze, așa cum s-a si întâmplat, de altfel? Exclus. Niciodată.
Astăzi, Cristian Moș, la fel ca și în cazul poluării de pe Bega, nu-și recunoaște gafa. Chiar dacă a promovat-o, și-a asumat-o și a girat-o, prin tehnici de pseudoproză, chiar pe pagina lui de Facebook.
Dacă e chiar așa cum spune, îl rugăm pe domnul Moș să facă dreptate și să-l dea afară pe Dan Radoslav (nu Dănuț, cum zice Moș!) , directorul Muzeului Satului Bănățean! Că doar el e singurul vinovat pentru această gafă monumentală, care a permis ca ”turnătorul” Hertei Muller, laureată Nobel și originară din Banat, să intre pe ușa din față a unei asemenea instituții culturale de prestigiu, nu?
Radoslav e cel care ne-a făcut vedete, peste noapte, la nivel național, nu? Oricum, înainte de a-i ”tăia capul” lui Radoslav, Moș ar trebui să înceapă cu decapitarea directorului de la Apele Române Banat, Caius Parpală care, în urmă cu mai bine de o lună, în mod public, a avut atât coloana vertebrală necesară, cât și curajul de a-i scoate din cap președintelui USR+ Timiș… filmele cu ”poluarea Begăi”.