AcasăStiriPoliticaIdee geni(t)ală! USR+ Timiș l-a promovat pe ”turnătorul” Hertei Muller într-o ”echipă...

Idee geni(t)ală! USR+ Timiș l-a promovat pe ”turnătorul” Hertei Muller într-o ”echipă științifică” la Muzeul Satului Bănățean

Incredibil, dar adevărat! În goana disperată după imagine, nu după realizări, președintele USR+ Timiș și vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, Cristian Moș, o comite, din nou. La mare artă și într-un mare stil!

De această dată, după fake-news-ul cu poluarea Begăi, pe care l-a promovat cu conștiinciozitate pe Facebook și care s-a dovedit a fi o mare minciună, de această dată, useristul Moș lovește năprasnic și necruțător cu Muzeul Satului Bănățean.

În urmă cu fix 4 zile, chiar la omagierea a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor roman, Constantin Brâncuși, președintele USR+ Timiș, Cristian Moș, anunța și prezenta pe Facebook noua

echipă de coordonare științifică a Muzeului Satului Bănățean”, instituție de care se ocupă, direct și personal, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș: ”Cred că cel mai bun mod prin care putem onora această zi este să ne asigurăm că prețuim patrimoniul cultural al țării noastre și că nu rămânem pasivi la nevoile actuale. Putem face asta altfel decât prin declarații pompoase în zile aniversare. Pentru unii, poate părea doar o coincidență, dar, din punctul meu de vedere, este un semn de normalitate faptul că, începând de astăzi, Consiliul Științific al Muzeului Satului Bănățean, instituție subordonată Consiliului Județean Timiș și care se află în acest mandat printre atribuțiile mele, are o nouă componență. Le sunt recunoscător celor care au ales să răspundă pozitiv acestei provocări și sunt convins că expertiza lor și competențele lor specifice vor aduce plus valoare în această instituție care are mare nevoie de un suflu nou și de o direcție care să ne ajute să o transformăm într-un reper pentru zona de vest a țării”.

Zidul plângerii

După nefericita ”declarație pompoasă”, Cristian Moș, îi ia la rând pe cei care l-au onorat cu provocarea și îi enumeră, dezvoltându-le și competențele, într-un soi de mic CV: dr. Raluca Rusu (peisagist), arh. dr. Alina Negru (specialist în arhitecturi de pământ), dr. Walther Konschitzky (scriitor și etnolog), prof. univ. dr. Ioan-Viorel Boldureanu (prozator și etnolog) și, cu voia dumneavoastră, Ovidiu Hrin (designer).

Despre dr. Konschitzky, pe pagina sa de Facebook, Cristian Moș spune:

”…scriitor de limba germană, editor, etnolog și fotograf, originar din Bacova, Jud. Timiș. În perioada 1967-1987, a fost redactor la ziarul de limbă germană <Neuer Weg>, care apărea la București . În anul 2001, și-a luat doctoratul la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj cu tema <Arhitectura populară bănățeană – Stil și ornamente (Banater Volksarchitektur. Stil und Ortnamentik)>. Ca fotograf pasionat, a realizat cartea <Arhitectura populară din Banat>, în care sunt prezentate schițe și fotografii menite să păstreze în imagini unele case care au dispărut sau care vor dispărea odată cu influențele venite dinspre zona urbană. În prezent, Walther Konschitzky trăiește în Germania, dar revine adesea în România, fie cu expoziții de fotografii, fie cu lansări de carte”.

Ce nu se spune în prezentarea oficială a lui Konschitzky este cuprins în scrierile Hertei Muller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, originară din Banat.

Potrivit unui articol publicat de Marius Chivu, în „Dilema Veche”, volumul „Mereu aceeași nea și mereu același neică„, semnat de Herta Muller, cuprinde și „odiseea întoarcerii și a reconstituirii trecutului cu ajutorul dosarului de urmărire, întocmit de Securitatea Română.

„Lectura dosarului, întocmit minuțios de Securitate, dar păstrat parțial, declanșează un adevărat policier biografic în care sânt deconspirați câțiva dintre informatori (Roland Kirsch, Walther Konschitzky, Alexander Ternovits sau Horst Fassel, unii dintre aceștia fiind chiar decorați de Ion Iliescu cu Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de ofițer), scriitoarea dezvăluind sprijinul pe care Asociația Șvabilor Bănățeni, implicată în vânzarea minoritarilor germani, l-a acordat regimului ceaușist colaborând intens cu Securitatea”, se arată în articolul din „Dilema Veche„.

Amintirile trecutului

Scriitoarea Herta Muller, originară din Nițchidorf-Banat și câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură a confirmat, într-un interviu pentru revista ”Observatorul Cultural”, următoarele:

Unul dintre cei mai zeloși era SORIN, care încă din 1983 spionase grupul de autori timișoreni. Un cunoscut al meu, care a citit dosarul tatălui său între timp decedat, conchide din indicativul codificat care i se adăuga numelui conspirativ al informatorului pe fiecare raport, că SORIN furnizase până în 1982 deja un număr de 38 de rapoarte. Și în dosarul meu, în care figurează peste 30 de nume conspirative de informatori, SORIN este unul dintre personajele principale. Într-un Plan de măsuri din 30.11.1986 scrie în mod explicit că SORIN e însărcinat să afle ce am de gând să fac în viitorul apropiat și ce relații întrețin în România şi în străinătate. Odată ne-a vizitat la Timișoara șeful paginii culturale al ziarului bucureștean Neuer Weg, întovărășit de Walther Konschitzky. În procesul-verbal de ascultare din această zi, locotenent-colonelul Pădurariu, cel care mă interoga întotdeauna pe mine, notează pe marginea foii, spre a-l identifica pe acest vizitator: SORIN. Ca atât de mulți alți informatori, Walther Konschitzky a făcut și el, în vremea dictaturii, în mod regulat „naveta“ între România și Germania, apoi a emigrat încă înainte de prăbușirea lui Ceaușescu și a fost referent cultural al Asociației Șvabilor Bănățeni din 1992 până în 1998. De-atunci încoace – cum acest post a dispărut din schema Centralei müncheneze – el își exercită funcția în mod onorific”.

Confuzie generală

Este cât se poate de evident că aducerea lui Walther Konschitzky, cu pseudonimul literar de Horst Wichland, în grupul de lucru, pompos intitulat ”echipă de coordonare științifică a Muzeului Satului Bănățean”, constituie, în primul rând, un derapaj al președintelui USR+ Timiș și vicepreședinte al CJ Timiș, Cristian Moș.

Nicio minima verificare! În al doilea rând, reprezintă o jignire pentru câștigătoarea premiului Nobel pentru Literatură, Herta Muller, originară din Banat, chiar din comuna Nițchidorf.

Rămâne de văzut și ce vor face ceilalți membri ai ”echipei”: dacă vor gira sau nu gafa useritului Cristian Moș?! Și, nu în ultimul rând, ce alege Cristian Moș: un premiu Nobel sau un ”informator” al fostei Securități.

Că de dat explicații sau de prezentat scuze, nici nu încape vorbă. Doar a dovedit-o, deja, și rândul trecut: a aruncat ”bomba” cu poluarea Begăi, după care, dovadă a bărbăției politice, s-a făcut că nu mai știe nimic!

VOCEA TIMISULUI va susține permanent adevărul mai presus de putere, viitorul mai presus de trecut, cinstea mai presus de confortul financiar, știrea mai presus de editorial și capacitatea de decizie mai presus de diplomația compromisului. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii!
Vlad Marcu
Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține! Click aici-citeste condiţiile de utilizare ale site-ului www.voceatimisului.ro

Articole asemănătoare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Urmăriți-ne

15,745FaniÎmi place
538CititoriConectați-vă
163CititoriConectați-vă
1,670CititoriConectați-vă
186CititoriConectați-vă
48,300AbonațiAbonați-vă

Articole recente

Comentarii recente