În timp ce zeci de angajați de la Depozitul Ghizela trăiesc cu teama pierderii locurilor de muncă, RETIM Ecologic Service joacă un dublu rol: cel al victimei publice și al agresorului din umbră. Oficial, compania vorbește despre „legalitate” și „dialog social”. În realitate, exclude sindicatul din consultări, blochează presa critică și transformă tăcerea într-o politică instituțională.
Pe 16 octombrie, Sindicatul Liber Retim a denunțat public faptul că RETIM nu a informat angajații și nici organizația sindicală despre încetarea contractelor individuale de muncă, deși legea o obligă să o facă înainte de concedieri sau transferuri. Sindicatul vorbește despre abuz, ipocrizie și dispreț față de oameni, acuzând compania că „tratează angajații ca pe niște piese de schimb”. Au fost sesizate ITM Timiș, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Muncii, iar liderii sindicali anunță acțiuni legale pentru încălcarea obligațiilor de informare și consultare.
A doua zi, compania a emis un comunicat prin care se disculpă și aruncă responsabilitatea pe Consiliul Județean Timiș. RETIM susține că nu a primit lista cu angajații care trebuie preluați de noua societate a Consiliului, Eco Serv Timiș SRL, și că nu poate emite notificări fără aceste informații. Totuși, aceeași companie acuză liderii sindicali de „informații incorecte” și se prezintă drept garant al protecției angajaților. O realitate care există doar în comunicatele de presă, nu și în fapte.
Deși ne aflăm printre puținii jurnaliști care documentează constant activitatea RETIM și abuzurile semnalate de angajați, redacția Vocea Timișului nu a fost invitată la conferința de presă organizată de companie pe 15 octombrie. În schimb, am fost chemați la poliție – o citare venită la scurt timp după publicarea articolelor noastre despre modul în care RETIM gestionează criza de la Ghizela. Așa arată, în 2025, „dialogul” unei companii care se pretinde deschisă.
Ca tabloul să fie complet, pagina oficială de Facebook a RETIM ne-a blocat accesul. La încercarea de a vizualiza postările companiei, apare mesajul standard de la Facebook: „Conținutul nu este disponibil momentan” – semn clar că accesul a fost restricționat deliberat. Cu alte cuvinte, RETIM nu doar că refuză să răspundă întrebărilor incomode, ci și blochează accesul publicului la conținutul critic, într-o demonstrație de control și opacitate care contrazice orice pretenție de „transparență”.
În aprilie, noi am publicat în exclusivitate articolul „RETIM: gunoaie în oraș și reguli staliniste în regulament”, în care am dezvăluit că RETIM interzice angajaților să vorbească cu presa, să filmeze sau să fotografieze fără aprobare scrisă din partea conducerii. Clauzele respective sunt în contradicție cu Codul Muncii (art. 241, privind limitele regulamentului intern), cu Legea 361/2022 privind protecția avertizorilor de integritate – care garantează dreptul salariaților de a semnala nereguli, inclusiv către presă – și cu jurisprudența CEDO, în special cauzele Guja c. Moldova și Heinisch c. Germania, care protejează dezvăluirile de interes public. Cu alte cuvinte, RETIM acuză „intimidare”, dar practică exact intimidarea pe care o condamnă: botniță pentru angajați, excludere pentru sindicat, poliție pentru presă.
Conflictul nu se oprește însă la nivel sindical. Potrivit datelor oficiale publicate pe portal.just.ro, RETIM Ecologic Service SA a chemat în instanță Consiliul Județean Timiș, în dosarul nr. 4520/30/2025, aflat pe rolul Tribunalului Timiș. Cauza este încadrată la contencios administrativ și fiscal și privește decizia de suspendare a contractului de concesiune pentru Depozitul Ghizela. Disputa dintre RETIM și autoritățile județene s-a extins astfel din sfera administrativă în cea judiciară.
Când adevărul devine incomod, RETIM preferă să închidă ușa. Când presa întreabă, trimite citații. Când sindicatul cere transparență, răspunde cu tăcere. Când autoritățile nu-i mai convin, îi cheamă în instanță.
Așa arată, în 2025, o companie care pretinde că respectă legea, dar se teme de întrebări. Iar noi, Vocea Timișului, vom continua să le punem — indiferent câte invitații nu primim și câte citații primim.
