USR Timiș a reușit din nou să facă spectacol cu spume la gură. O lansare de carte organizată de consilierii AUR într-o sală multifuncțională a Consiliului Județean a fost transformată de useriști într-o „profanare a Revoluției”, într-o „platformă a Kremlinului” și într-un act de „trădare națională”.
În realitate, Consiliul Județean nu a organizat nimic. Sala Multifuncțională a Palatului Administrativ a fost solicitată legal de consilierii AUR, exact așa cum poate face orice grup politic reprezentat. CJT a fost limpede: aprobarea unei săli nu echivalează cu asumarea conținutului. În plus, instituția s-a delimitat public și a reafirmat orientarea pro-europeană a Timișului. Cu alte cuvinte, tot scandalul USR se bazează pe o minciună.
Dar aici apare ipocrizia supremă: cei care se dau astăzi apărători ai spiritului anticomunist au avut și au în partid mentori și personaje formate în chiar sistemul pe care îl blestemă. Un nume? Rodica Militaru. „Tovarășa” venită direct din epoca Partidului unic, promovată și școlită în structurile vechiului regim, devenită apoi „mentor moral” pentru tinerii progresiști de azi.
Cum sună asta? Partidul care urlă că Sala Revoluției e „profanată de putiniști” și că Timișoara e „batjocorită” se laudă cu binecuvântarea unei exponente a comunismului. Și are tupeul să strige „Jos trădătorii!” în timp ce își face ucenicia politică la umbra tovarășilor de altădată.
Adevărul e simplu: USR nu vrea democrație, vrea monopol. Nu vrea reguli egale, vrea cenzură. Nu vrea dezbatere, vrea stigmatizare. Și, mai ales, nu vrea să vorbească despre propriii scheleți din dulap.
Când ai tovarăși formați la școala comunistă în spatele tău, e cam greu să-i convingi pe timișoreni că ești apărătorul Revoluției. Iar când singura ta strategie e să strigi mai tare decât adversarul, nu mai ești partid, ci ești corul isteric al ipocriziei.
