Istorie modernă! Primăria de sticlă a lui Dominic Fritz a permis realizarea unei conexiuni rutiere după interesele imobiliare ale medicului Virgil Musta

Azi, nu mai e un secret pentru nimeni că marele infecționist și erou al luptei anti-Covid, dr. Virgil Musta, medic în cadrul Spitalului Clinic ”Victor Babeș” din Timișoara, este un important jucător pe piața imobiliară de pe raza municipiului de pe Bega. Unul cu moț! Așa se face că specialistul, cu ajutorul ”primăriei de sticlă” a lui Dominic Fritz, a primit acceptul pentru construcția unei baterii de blocuri de P+2E+M, într-o zonă de case. Un perimetru, exclusiv de locuințe unifamiliale, toate situate doar pe parter! Și ca totul să fie limpede, medicul a primit undă verde și pentru realizarea unui drum de legătură, unul șerpuit și fără nicio logică, exact după chipul și asemănarea parcelei sau, mai bine zis, după amprenta de la sol a construcțiilor. Dovadă că se poate!

Toată povestea are legătură cu PUZ-ul de pe str. Traian Simu nr. 19 din Timișoara care, conform documentelor, aparține celebrului dr. Virgil Musta. Pe repede-înainte, la nici cinci săptămâni de la depunerea cererii, pe data de 25 mai 2022, medicul de la Spitalul ”Victor Babeș” a primit ceea ce a cerut: blocuri între case! Cert e că cei din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism Timișoara (CTATU) au percutat instantaneu. Cu metafore, aplauze și cuvinte de laudă, așa cum rezultă și din înregistrarea video a ședinței publice, concluzionându-se, la unison, că proiectul urbanistic al celebrului infecționist este unul…model! Evident, cum altfel, cuvintele frumoase și uralele au fost agreate de către toți cei prezenți în comisa CTATU din cadrul Primăriei Timișoara, lucru care a dus la eliberarea Avizului de Oportunitate nr. 24 din 31 mai 2022, în beneficiul dr. Virgil Musta.

În rest, nimeni nu a avut niciun soi de reacție și toată lumea, în cea mai mare liniște, a trecut cu vederea reclamațiile și semnăturile strânse de locuitorii din zonă, împotriva proiectului imobiliar din Calea Buziașului. Asta spre deosebire de dubla măsură aplicată de cei de la CTATU, în cazul PUZ-ului respins de la Oglinda SA, unde ”impactul social” a fost pe primul loc! Și așa se face că, medicul a trecut cu brio proba de foc a Primăriei Timișoara și, la fel ca și proiectul Mitropoliei Banatului din Mehala, gestionat de consilierul local USR Răzvan Negrișanu, a primit binecuvântarea administrației Dominic Fritz de a construi imobile colective, în zone de locuințe unifamilale. Practic, într-un perimetru de case pe parter, pe o rază de 360 de grade, așa cum rezultă din imaginile satelitare disponibile pe Google. Restul sunt povești de adormit copiii!

Realitate e doar faptul că, pentru PUZ-ul doctorului Musta, situat pe str. Traian Simu nr. 19, lucrurile au mers mult mai departe, tocmai ca ”setul de analize” să fie complet. Și asta rezultă clar din imaginile video ale ședinței CTATU din 25 mai 2022, dezbatere în care, pe lângă regimul de înălțime aprobat pentru imobilele colective ale infecționistului de la ”Victor Babeș” din Timișoara, a fost luată în discuție și o altă cale de acces la parcela dezvoltatorului imobiliar, în halat alb. De fapt, dezbaterea a fost doar un monolog și un laudatio al arhitectului-șef al municipiului, Gabriel Almăjan. Din nou, unul plin de metafore și acolade sforăitoare: “… apreciez foarte tare faptul că se rezolvă o conexiune între cele doua străzi … ”, cu referire la legătura dintre Nicolae D. Cocea și Toporașilor. Doar că au fost omise, în mod voit, aspecte extrem de importante!

Drumul spre victorie

Și, ca să priceapă toată lumea, sunt necesare câteva mici explicații, dincolo de planșele extrem de elocvente, atașate la finalul materialului. În primul rând că drumul de legătură dintre străzile Cocea și Toporașilor, aprobat în beneficiul medicului Virgil Musta de către Primăria Timișoara, este o cale de rulare cu sens unic. De fapt, așa cum rezultă din dezbaterea CTATU din data de 25 mai 2022 vorbim despre ”… o singura bandă, cu circulație auto si o circulație velo, ambele mobilități propuse, într-o bandă cu lățimea totală de 4,5 m și, sigur, trotuarele pietonale”. Cu mențiunea că, așa cum rezultă din schițe, nu există niciun plural când vine vorba despre trotuare, ci o singură cale pietonală cu lățimea de doar un metru, practicabilă pe dublu sens. În plus, de-a lungul acestui drum, care funcționează doar într-o singură direcție, s-au rezolvat, așa cum rezultă din documente, și o serie de locuri de parcare pentru investiția propusă de infecționistul de la ”Victor Babeș”. Practic, parcări laterale, ceea ce, în mod evident, vor bloca traficul pe strada cu sens unic, în momentul garării!

Cert e că explicația pentru toată această înghesuială se desprinde tot din ședința CTATU: ”Faptul că acest teren a avut, are o interdicție datorită necesitații creării acestei străzi, am încercat să optimizăm utilizarea suprafeței rămase, în urma creării acestei străzi, astfel încât beneficiarul, care urmează să renunțe la aproape 23% din suprafața totală a terenului pentru crearea acestei străzi, să poată construi mai concentrat”. Și propunerea a fost susținută, în mod absolut și (in)explicabil, de arhitectul șef  al Primăriei Timișoara, Gabriel Almăjan, pe motiv că “… cu cât e o circulație mai lentă și cu cât este prioritizat pietonalul și orice mobilitate lentă, dar să existe această legătură, eu zic că, chiar dacă nu e aliniată cu strada Cocea, după părerea mea, ajută foarte mult … ”.

Când, de fapt, proiectul doctorului Virgil Musta, nu doar că ignoră interesul public, ci și prevederile documentațiilor de urbanism, aprobate în zonă, conform PUG Timișoara si PUZ Calea Urseni – Buziașului, confirmate prin H.C.L. Timisoara nr. 50 din 1999. Practic, o stradă cu dublu sens, reglementată deja prin acte normative și administrative, este ștrangulată și dotată cu parcări laterale, datorită unor interese imobiliare, și transformată într-una cu sens unic! Doar pentru că, altfel, dacă s-ar fi marșat pe normalitate, logică și legalitate, infecționistul ar fi fost nevoit să cedeze mai mult de 23% din teren, ceea ce, în mod evident, i-ar fi afectat suprafețele construibile, iar afacerea cu locuințe colective, într-o zonă de case, ar fi devenit nerentabilă din punct de vedere economic.

Cum s-a acceptat ca legătura dintre str. Nicolae D. Cocea – un drum de categoria a III-a, colector cu două benzi de circulație, cu o lungime de cca. 2 km, care preia fluxurile de trafic din zonă și le dirijează spre Calea Buziașului – și str. Toporașilor – reglementată prin HCL nr. 50 din 1999, care prevede condiționări asupra mobilări terenului – să fie prevăzută doar cu un sens unic de circulație, care generează o intersecție dezaxată și care ignoră normele elementare de siguranță a traficului, doar arhitectul-șef Almăjan poate răspunde. Până atunci, planșele, atât cele aprobate în 1999 cât și cele avizate în 2022 de către CTATU, fac diferența dintre interesul imobiliar și cel public!

Dubla măsură

Acum, că tot suntem la categoria de drumuri, în oglindă cu PUZ-ul doctorului Virgul Musta de pe strada Traian Simu nr. 19 (Calea Buziașului), vă prezentăm un alt proiect supus spre aprobare în CTATU, de această dată unul de pe strada Mărtăgunei 37-39 (Calea Ghirodei). O documentație în care a fost impusă construirea unei străzi care, conform arhitectului-șef Gabriel Almăjan ”…ar trebui să faciliteze posibilitatea creării unor noi accese la parcelele situate la vest”. Adică, la niște anexe și garaje! Plus, să fie o stradă cu… două trotuare, în condițiile în care drumul în cauză, situat pe strada Lăptarilor, lung de aproximativ 200 m, nu de 2 km ca și șoseaua care trece pe sub geamul blocurilor dr. Musta, nu are nicio legătură cu densitatea populației din Zona Ghirodei. Ceea ce duce la concluzia că, în mod cert, solicitarea arhitectului-șef Almăjan ar fi fost mai mult decât bine venită în cazul PUZ-ului de pe str. Traian Simu nr. 19, acolo unde aglomerarea urbană e de cel puțin 50 ori mi mare.

Adevărul e că până și comentariile șefului urbanismului din cadrul Primăriei Timișoara, unele de genul “…era extrem de oportun să avem această stradă publică, în continuarea străzii Lăptarilor, se putea rezolva inclusiv cu un prospect puțin mai larg, vă lipsește un metru sau nici nu știu, nu e foarte mult …”, sunt de-a dreptul caraghioase. Mai ales în contextul în care drumul care trece prin fața proprietății dr. Virgil Musta este pe sens unic, iar în 4.5 m sunt înghesuiți pietoni, bicicliști și șoferi! Exact la fel ca și o altă remarcă a aceluiași Gabriel Almăjan: “Credeți că la două apartamente, sigur nu vor fi două mașini?! Eu cred că sigur vor fi parcate mașinile pe stradă și nu sunt suficiente locurile de parcare. Eu cred că puteați avea mai multă considerație pentru spațiul public ca și capacitate, până la urmă, și ca accesabilitate…”.

În mod clar, și această observație trebuia adusă proiectului dr. Virgil Musta, acolo unde sunt propuse 36 de apartamente și posibile spații pentru servicii, pentru care nu doar că sunt insuficiente cele 36 locuri de parcare asigurate, dar nici nu satisfac cerințele legale ale procedurii de avizare. Căci legislația, cutumele și practica spun foarte clar că, la un apartament, sunt necesare 1,5 locuri de parcare. Și mai adăugați și locurile pentru spațiile comerciale, prevăzute în proiectul infecționistului de la Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara. Sub nicio formă, poezia cu parcările, nu avea ce să caute în discuția PUZ-ului de pe str. Mătrăgunei nr. 37-39, unul care propune 8 locuințe pentru maxim două familii și pentru care sunt asigurate, conform cerințelor de avizare, 2 locuri de parcare, pe teren proprietate privată, pentru fiecare locuință.

Și, ca tot tacâmul să fie complet, tot arhitectul-șef al Primăriei Timișoara a mai amendat proiectul de pe strada Mătrăgunei, cu încă o anecdotă: “…zona verde este între trotuar și limita de proprietate. Nici unde în … adică, foarte rar am văzut o astfel de propunere, mi se pare destul de ciudată și greu de administrat această zonă verde… ”.  Deși, în aceeași ședință a CTATU din data de 17 martie 2022, în care PUZ-ul de pe str. Matrăgunei a primit aviz negativ, prin avizul arhitectului șef nr. 12 din 8 aprilie 2022, a fost aprobată o soluție similară pentru amenajarea prospectului stradal. Identică și la milimetru! Aia a fost bună, asta nu! Dovadă că Gabriel Almăjan vede doar ce vrea și când vrea, iar repetițiile supărătoare, gen ”eu cred” sau ”mi se pare”, nu sunt altceva decât subiectivisme, care n-au nicio tangență cu realitatea. Exact ca și studiile de însorire, obligatorii în marea majoritate a proiectelor urbanistice, evident, mai puțin necesare în cazul proiectului dr. Virgil Musta de str. Traian Simu nr. 19.

Așa că, fără nicio supărare: și noi credem sau și nouă ni se pare că, deși nu asigură distanța între clădirile învecinate – una mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte – blocurile dintre case ale infecționistului de la ”Victor Babeș” au fost, totuși, avizate. Pe repede înainte și cu foarte mult tact!