Cuprins
Legea anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2026 și le dă jurnaliștilor, activiștilor, ONG-urilor și oricărui cetățean care vorbește public despre o problemă trei arme concrete împotriva proceselor menite să-i reducă la tăcere: cauțiunea cerută reclamantului, respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate și despăgubiri plus amendă pentru cel care a dat în judecată abuziv.
Cuprins
Legea nu e un scut pentru oricine e dat în judecată, ci unul specific pentru cei vizați pentru că au vorbit public despre o problemă de interes general. Legea 193/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 845 din 7 octombrie 2026 și în vigoare din 10 octombrie 2026, transpune Directiva (UE) 2024/1069, gândită să oprească o practică tot mai des întâlnită: procesele cu care cineva cu bani și avocați încearcă să sperie un jurnalist, un activist sau un sindicat până renunță să mai vorbească.
Fenomenul nu e abstract nici pentru presa din Timiș. De la companii care cer ștergerea unor articole incomode până la firme care acuză presa de intimidare atunci când sunt întrebate, presiunile asupra celor care scriu despre chestiuni publice au multe forme. Procesul e doar cea mai scumpă dintre ele.
Ce înseamnă legea anti-SLAPP și pe cine protejează
Potrivit articolului 2 din lege, mobilizare publică înseamnă orice declarație sau activitate prin care o persoană își exercită dreptul la liberă exprimare, la informare, la artă și știință sau la întrunire și asociere, inclusiv acțiunile pregătitoare sau de sprijin legate de acestea, atâta vreme cât privesc o chestiune de interes public. Iar chestiune de interes public înseamnă orice aspect care afectează publicul suficient de mult încât acesta are un interes legitim să îl cunoască: drepturi fundamentale, sănătate publică, siguranță, mediu, activitatea unei persoane publice, proceduri aflate în fața unui organ legislativ, executiv sau judiciar, acuzații de infracțiuni sau contravenții și acțiuni împotriva dezinformării.
Cu alte cuvinte, legea anti-SLAPP nu protejează orice afirmație, ci exact genul de activitate pe care îl fac zilnic jurnaliștii, bloggerii, ONG-urile și sindicatele atunci când scriu despre o primărie, despre o firmă care poluează sau despre un abuz semnalat public.
Cum recunoaște instanța un proces abuziv
Articolul 2 punctul 3 din lege definește procedurile judiciare abuzive împotriva mobilizării publice drept acele procese care nu urmăresc să apere un drept real, ci să împiedice, să restricționeze sau să sancționeze mobilizarea publică, profitând adesea de diferența de forțe dintre părți. Legea dă patru semne la care instanța se poate uita: o cerere disproporționată sau cu o valoare exagerată a litigiului, mai multe procese pornite de același reclamant sau de persoane apropiate lui pe teme asemănătoare, acțiuni de intimidare, hărțuire sau amenințare dinaintea sau în timpul procesului și tactici de rea-credință, precum tergiversarea deliberată sau renunțarea la judecată, cu rea-credință, într-o etapă avansată a procesului.
Cele trei arme ale celui dat în judecată
Articolul 3 din lege îi dă pârâtului trei pârghii. Prima este cauțiunea, prevăzută la articolul 7: instanța poate să-l oblige pe reclamant să depună o sumă care să acopere cheltuielile de judecată estimate și eventualele despăgubiri, inclusiv costurile de asistență juridică ale pârâtului. Cererea se judecă rapid, în camera de consiliu, iar dacă reclamantul nu depune cauțiunea, procesul se suspendă.
A doua armă, prevăzută la articolele 8 și 9, este respingerea rapidă a cererii vădit neîntemeiate, cerută de pârât oricând până la soluționarea cauzei în primă instanță. Aici se schimbă regula obișnuită a probei: nu pârâtul trebuie să demonstreze că acuzația e falsă, ci reclamantul trebuie să dovedească, în 5 zile de la comunicare, că cererea lui nu este vădit neîntemeiată, arătând motivele de fapt și de drept și probele pe care se sprijină. Dacă nu reușește, instanța respinge cererea de chemare în judecată printr-o hotărâre care poate fi atacată la fel ca orice hotărâre pe fond. Dacă, dimpotrivă, instanța consideră că procesul nu e vădit neîntemeiat, respinge cererea pârâtului printr-o încheiere definitivă, iar judecata continuă.
A treia armă e un pachet de remedii pentru procesele dovedite abuzive, la capitolul IV din lege. Instanța poate obliga reclamantul să publice hotărârea pe cheltuiala lui (articolul 10), poate acorda pârâtului despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral, scutite de taxa de timbru (articolul 11), poate aplica o amendă judiciară de la 10.000 de lei la 100.000 de lei (articolul 12) și îl poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată ale pârâtului (articolul 13).
Sprijin din partea asociațiilor și a Avocatului Poporului
Articolul 6 permite asociațiilor, sindicatelor și altor organizații cu interes legitim să sprijine apărarea pârâtului, cu acordul acestuia, sau să depună înscrisuri la dosar. Pentru cei fără resurse, ajutorul public judiciar rămâne disponibil potrivit Ordonanței de urgență nr. 51/2008, la care trimite articolul 17.
Avocatul Poporului capătă, prin articolul 16, un rol nou: strânge și pune la dispoziție informații despre organizațiile care oferă sprijin, participă la formarea continuă a judecătorilor și procurorilor pe acest subiect, face un raport special anual și ține o secțiune dedicată pe propriul site cu garanțiile procesuale și măsurile de sprijin disponibile.
Unde nu se aplică legea anti-SLAPP
Legea are și limite clare, trecute la articolul 1 alineatul 3: se aplică numai în procesele civile, inclusiv cererilor reconvenționale și cererilor de măsuri provizorii și asigurătorii. Nu se aplică însă în materie fiscală, vamală sau administrativă, nici proceselor penale ori celor de arbitraj, nici atunci când e vorba despre răspunderea statului pentru felul în care și-a exercitat autoritatea publică.
Ce poți face dacă primești o citație pentru ce ai scris sau ai spus
Pentru cineva care primește o citație pentru un articol, o postare, o pancartă sau o declarație publică, legea anti-SLAPP oferă un traseu concret, dar fiecare caz are particularitățile lui, așa că discuția cu un avocat rămâne pasul obligatoriu înainte de orice decizie.
- Verifică dacă procesul e civil, pentru că legea nu se aplică în dosare penale, fiscale, vamale sau administrative.
- Cere depunerea unei cauțiuni din partea reclamantului, potrivit articolului 7, dacă procesul pare gândit să te epuizeze financiar.
- Cere respingerea rapidă a cererii, potrivit articolelor 8 și 9, dacă ți se pare vădit neîntemeiată; sarcina probei trece atunci pe reclamant.
- Dacă instanța constată caracterul abuziv al procesului, cere remediile de la articolele 10-13: publicarea hotărârii, despăgubiri, amendă și cheltuieli de judecată.
- Caută sprijin la o asociație, un sindicat sau o organizație cu interes legitim în domeniu, potrivit articolului 6.
- Dacă nu ai resurse pentru avocat, cere ajutor public judiciar, conform articolului 17.
