Admirabilele rezultate ale lăstarilor României indică faptul că peste 50% din elevi funcţionează după principiul „Iei BAC-ul, nu iei BAC-ul, seminţele acelaşi gust are”. Evident, după cum îi stă în caracter românaşului, când se complică treburile şi „server-ul” cerebral îi dă eroare, ce e de făcut ? Să aruncăm „capra moartă” în curtea altcuiva. Astfel, cine este de vină că progeniturile în cauză nu sunt capabile să rezolve nişte cerinţe medii, de bun-simţ intelectual ? Sistemul învăţământului, desigur. Poate nu este unul demn de urmat şi prezintă lipsuri, dar cu siguranţă nu este el de vină că elevii români ştiu mai multe despre Bianca Drăguşeanu, ultima compilaţie de manele şi/sau house, mărimile la pantofi ale fotbaliştilor şi câştigătorii la Vocea României decât despre Cargiale, Mussolini sau Pitagora. La cel de-al doilea subiect al probei de limba şi literatura română s-a încercat şi o apropiere faţă de habitatul elevului modern, în speranţa că printre „LOL, OMFG, ASL PLS, BRB, XOXO” vor putea lega câteva fraze despre impactul reţelelor de socializare asupra tinerilor (că tot îşi trăiesc viaţa pe facebook) sau despre importanţa călătoriilor în formarea personalităţii tinerilor, acum dacă prin „călătorie” ei înţeleg traseul casă – club sau sesiunile de shopping internaţionale pe banii lu’ mami şi tati, asta e altceva.
În mod adiţional, obiectivul nu este în niciun caz, atingerea performanţelor, motivaţia de un 9, 10, target-ul e simplu: Sfântul 5 şi să înceapă vara. Înţelegem stereotipul că majoritatea elevilor privesc oripilaţi şcoala şi acumularea de informaţii, acest lucru a tot existat de-a lungul timpului. Însă, în ultimii ani, se observă tendinţa spre idiotizare, susţinută acum şi de părinţi. „Copilul meu nu e prost, profesorul are ceva cu el.” Nu, copilul tău e prost şi îţi urmează exemplul. Nu sistemul îl strică, ambientul familial o face. Când prezintă incapabilitatea de a obţine un jalnic rezultat de trecere, căci motiv de mândrie nu e, iar părinţii îl periază sau mai rău, când nici măcar nu poate trece acest prag iar cunoştintele lui acumulate nu valorează mai mult de 4, apăi atunci, dragii mei, vă rog frumos opriţi televizorul şi contemplaţi asupra incompetenţei voastre. Nu există „nu poate învăţa, e prea greu”, subiectele sunt identice pentru toţi copii, ei cum pot ? Există tineri care trăiesc în locuri uitate de Dumnezeu, pe care nu îi duce taxi-ul sau BMW-ul la şcoală, care nu operează laptopuri sau alte gadget-uri şi totuşi ating performanţe, acumulează informaţii şi nici nu se smiorcăie că subiectele „au fost prea grele”. Nu au fost prea grele, doar te-ai bazat tu pe o fiţuică în ciorap, o sumă considerabilă în buzunarul supraveghetorului sau pe nişte „sfori” trase de responsabilii tăi părinţi.
Nu elevilor români trebuie să le plângem de milă, ci viitorului României. Aceşti tineri spălaţi pe creier, ce se autoproclamă miezul tuturor fiinţelor şi nefiinţelor vor ajunge la cârma ţării. Nu ar fi, însă, o premieră ca un ins posesor de un IQ mai mic sau egal cu numărul degetelor de la mâini şi picioare, să ajungă la conducere.
sursa foto:alexcimpanu.files.wordpress.com
