”În dezbaterile despre pensii, principiul echității și principiul contributivității sunt cele mai importante, pentru orice guvern, cu atât mai mult pentru guvernul liberal”, precizează deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educație și cercetare a PNL și vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Camera Deputaților a aprobat, ieri, proiectul de lege inițiat de Partidul Naţional Liberal (PNL), în luna februarie a anului trecut, privind eliminarea pensiilor speciale, excepție făcând pensiile militare. Legea urmează să fie trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Proiectul legislativ a fost adoptat marţi, 28 ianuarie 2020, în Camera Deputaţilor cu 247 de voturi ”pentru” și 21 de abţineri.
În acest context, deputatul PNL Timiș, Marilen Pirtea a ținut să facă unele precizări privitoare la excluderea pensiilor militare rămase în ”afara” proiectului legislativ adoptat ieri. Conform liberalului, pornind de la aceste două principii, principiul echității și principiul contributivității, dezbaterea publică despre o corectă așezare a grilei pensiilor din România include, bineînțeles, și drepturile provenite din natura activităților profesionale, unele fiind speciale, altele având până acum o interpretare subiectivă. ”Prin decizia guvernului din această săptămână, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru acele categorii de beneficiari despre care opinia publică a conturat o foarte clară poziție de respingere: parlamentari (indemnizație la limită de vârstă), judecătorii și procurorii (pensie de serviciu), foștii președinți ai României, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene (indemnizație pentru limită de vârstă), judecătorii CCR (pensie de serviciu), membrii Curții de Conturi, avocatul poporului, funcționarii publici parlamentari, corpul diplomatic și consular, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertizare Criminalistică, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. Prin delegiferarea acestor pensii de serviciu s-a eliminat un efort bugetar lunar de 110 milioane lei, care conducea la o cheltuială anuală de 1,3 miliarde lei”, indică Pirtea.
”În cazul pensiilor speciale ale militarilor, așa cum s-a afirmat public în repetate ocazii, PNL nu are în vedere o scădere a plafonului și naturii drepturilor de plată în pensie, având în vedere că aceste pensii sunt achitate prin intermediul Caselor de pensii sectoriale și acoperă strict drepturi calculate pe principiul contributivității.
Astfel, Casa de pensii sectorială a MAI are peste 65.000 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului Ministerului Afacerilor Interne, care pentru 2020 are prevăzuți la capitolul asistență socială 4,2 miliarde lei (pensii, în mare majoritate, dar și alte câteva subcapitole), din care pensii 4,1 miliarde lei. Rezultă că pensia medie se situează la aproximativ 5.200 de lei lunar.
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale are aproximativ 64.000 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului MAPN, care, pentru 2020, are prevăzuți la capitolul asistență socială 3,84 miliarde lei, din care pensii 3,79 miliarde lei, rezultând că pensia medie este de 4.900 lei lunar.
Casa de pensii sectorială a SRI are aproximativ 10.500 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului SRI, care, pentru 2020 are aproximativ 696 de milioane de lei prevăzuți la capitolul asistență socială, din care 685 milioane lei pentru pensii. Reiese că pensia medie este de aproximativ 5.500 lei.
Totalul beneficiarilor aflați în drept de plată pentru pensiile militare numără 140 de mii de pensionari, iar totalul cheltuielilor pentru 2020 se ridică la aproximativ 8,6 miliarde lei. Pentru valoarea acestor pensii sunt bugetate sumele necesare în bugetele Caselor de pensii sectoriale, prin intermediul ministerelor de linie și instituțiilor de profil”, remarcă liberalul Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
”Merită să adăugăm la acest tablou general al bugetului pensiilor, faptul că efectele legii pensiilor se manifestă pe trei paliere, în acest fel:
a) creșterea punctului de pensie cu 40% în 2020, respectiv cu încă 5% în 2021, generând un impact bugetar de 17 miliarde lei pentru 2020 și de 22,7 miliarde lei pentru 2021;
b) creșterea indemnizației sociale, generând un impact bugetar, conform Consiliului Fiscal, de 5 miliarde lei pentru 2021;
c) recalcularea pensiilor după noua formulă, generând un impact bugetar, conform Consiliului Fiscal, de 5,3 miliarde lei pentru 2021.
Calculele de impact arată că în cei trei ani, 2019, 2020 și 2021 se vor resimți efecte bugetare semnificative, în creștere, ca urmare a prevederilor legale de majorare a valorii punctului de pensie, efecte pe care guvernul este chemat să le prevadă în structura bugetului public consolidat. Observăm că impactul majorării punctului de pensie cu 40%, din 2020, se va resimți cu precădere la nivelul bugetului din 2021, când creșterea cheltuielilor bugetare cu pensiile și indemnizațiile aferente va ajunge la 33 de miliarde lei (aproximativ 3 puncte procentuale în PIB):
| CHELTUIELI CU PENSIILE CONFORM LEGII PENSIILOR (MILIARDE LEI) | |||
| An | 2019 | 2020 | 2021 |
| Majorarea indemnizației sociale Impact bugetar – | 0.00 | 0.35 | 5.02 |
| Impact suplimentar recalculare pensii | 0.00 | 0.00 | 5.29 |
| Impact bugetar total | 8.12 | 17.34 | 32.97 |
| Impact bugetar total % în PIB | 0.8% | 1,6% | 2,7% |
”Este deosebit de important ca dezbaterea despre sistemul pensiilor să fie purtată cât mai precis, să se bazeze pe date certe, pentru că vizează o dimensiune a veniturilor unui segment de contributori pentru care întreaga societate are datoria să arate respect și recunoștință”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
