Acest moment a fost urmat de deschiderea oficială a celei de a noua ediţii a târgului internaţional de carte Bookfest, al cărui invitat de onoare în acest an este Polonia. Programul întâlnirii dintre cei doi miniştri ai Culturii a continuat cu parafarea Declaraţiei de aderare a României la Reţeaua Europeană pentru Memorie şi Solidaritate.
„Cunoaşterea culturilor şi istoriei naţiunilor şi comunităţilor prin mijlocirea rândurilor cărţilor face posibilă construirea de punţi între ceea ce ne deosebeşte, face cu putinţă evitarea extremismelor. Chemarea de a prezenta diversitatea cuvântului scris o are şi acest târg de carte, al cărui invitat de onoare nu este doar literatura poloneză, ci Polonia însăşi, în toată diversitatea ei”, a afirmat vice-premierul Kelemen Hunor, ministrul Culturii, în discursul rostit la deschiderea festivă a Târgului Internaţional de Carte Bookfest. La eveniment au fost prezenţi, de asemenea, Bogdan Zdrojewski- ministrul polonez al Culturii, Marek Szczgiel- ambasadorul Poloniei la Bucureşti, ceilalţi membri ai delegaţiei oficiale poloneze, precum şi un număr însemnat de oficialităţi publice.
Ministrul Culturii a salutat prezenţa invitatului de onoare din acest an al celui mai mare târg de carte din România. „Cele patru premii Nobel pentru literatură ale Poloniei asigură, neîndoielnic, un loc în cea mai prestigioasă dintre loje. Fără capodoperele lui Henryk Sienkiewicz, Władysław Reymont, Czesław Miłosz, Wisława Szymborska şi, fireşte, ale multor altor autori de frunte, literatura universală ar fi, fără doar şi poate, mai săracă, noi am fi mai săraci, cultura noastră ar fi incompletă, cum ar fi şi ştiinţa noastră de carte, cum ar fi şi cunoştinţele noastre. În opinia mea, misiunea noastră comună este de a asigura cadrul necesar şi de a facilita diferitelor culturi posibilitatea de a se prezenta în cât mai multe domenii”, a subliniat Kelemen Hunor.
Ministrul român al Culturii a menţionat, în discursul rostit cu acest prilej, că întâlnirile de acest tip contribuie la diminuarea stereotipiilor, făcând posibil ca prin cunoştinţe de natură empirică să ne îmbogăţim viziunea asupra mediului nostru şi a lumii care ne înconjoară. „Cultura, sau diplomaţia prin cultură, nu rezolvă toate problemele, actului artistic de orice natură nu-i poate fi impusă o direcţie didactică anume, însă libertatea de gândire a creatorilor, ideile nuanţate şi integratoare care ajung la oameni prin cărţi, pot ajuta societatea noastră să evolueze spre o construcţie europeană în care numitorul comun este valoarea culturală, acceptarea culturii celuilalt fără rezerve rezultate din idei preconcepute”, a declarat Hunor la festivitatea de deschidere a Târgului Internaţional de Carte Bookfest.
Joi, la ora 15:00, a avut loc ceremonia festivă de semnare a declaraţiei prin care România îşi exprimă intenţia de aderare la Reţeaua Europeană pentru Memorie şi Solidaritate. „Sarcina noastră este de a pune la dispoziţia generaţiilor următoare un tablou complet şi autentic al regimului dictatorial care a stăpânit ţările din Europa Centrală şi de Est. Trebuie să facem acest lucru de aşa manieră, încât generaţiile următoare să înţeleagă grozăviile comunismului şi să evităm instaurarea, din nou, a unei epoci întunecate în Europa Centrală și de Est. Datoria noastră este să construim un cadru care să facă cu neputinţă repetarea celor petrecute pe vremea dictaturii comuniste. În acest spirit se alătură România, ca membră, acestei Reţele”, a declarat Kelemen Hunor după momentul parafării declaraţiei.
Ministrul Culturii a afirmat, totodată, că ministerul pe care îl conduce a lansat propunerea ca în anul 2016, simpozionul anual organizat de Reţeaua Europeană pentru Memorie şi Solidaritate să se desfăşoare în România, ceea ce presupune prezenţa a peste 200 de specialişti în domeniul cercetării istoriei secolului al XX-lea.
La ceremonia de aderare a României la Reţeaua Europeană pentru Memorie şi Solidaritate au fost de faţă şi reprezentanţii celor patru state membre fondatoare. Declaraţia comună de înfiinţare a Reţelei Europene a fost semnată la Varşovia, în anul 2005, de către miniştrii Culturii din Polonia, Germania, Slovacia şi Ungaria. Scopul şi rolul creării reţelei a fost de a prezenta regimurile totalitariste, dictaturile şi războaiele din statele europene, respectiv de a evalua, aprofunda, transmite şi documenta cunoştinţele referitoare la istoria acestor state. Declaraţia de aderare a fost semnată, ieri, de ministrul polonez al Culturii, Bogdan Zdrojewski, de ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zákonyi Botond, de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Werner Hans Lauk, respectiv de Ondrej Krajnak, directorul Institutului de Comemorare Naţională din Slovacia.
