Restante-credite

În aceste condiţii, nu este de mirare că românii îşi plătesc tot mai greu datoriile la bănci. Rata restanţelor la credite a atins un nou record la sfârşitul lunii februarie din acest an în România. Creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile reprezintă 22,5% din totalul creditelor din sistemul bancar, în creştere cu 3,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşadar, aproape un sfert din totalul creditelor înregistrează restanţe. Grav este că ponderea acestora este în continuă creştere: sub guvernarea USL (PSD şi PNL), restanţele s-au majorat cu aproape 35%, susţine Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL.

“Majorarea restanţelor la credite în perioada 2011-2012 este pusă pe seama celei mai severe crize economice internaţionale din ultima jumătate de veac. Creşterea alarmantă a restanţelor din ultima perioadă nu mai are însă nicio altă justificare decât nivelul de trai mai scăzut, chiar dacă în anul 2013 am înregistrat o creştere economică de 3,5%. Iată încă o dovadă că cifrele de pe hârtiile Guvernului Ponta nu au nicio valoare în buzunarul românilor” spune deputatul.

România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, mult peste următoarele clasate, Ungaria şi Bulgaria, conform FMI. Mai mult, România a înregistrat şi cea mai mare creştere a creditelor neperformante din 2011 până în prezent dintre ţările din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est.

În scopul recuperării creanţelor, banca iniţiază proceduri juridice care se finalizează cu executarea silită a persoanelor în cauză. Situaţia este critică pentru românii şi firmele care se află în această situaţie, mai ales că în luna februarie 2014 s-a înregistrat o rată a şomajului de 7,2% şi numărul şomerilor s-a majorat cu 7.000 de persoane faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Adăugăm la aceasta şi ultimele 35 de taxe noi şi impozite majorate care afectează semnificativ atât bugetul cetăţenilor, cât şi al firmelor.

“Soluţia Guvernului Ponta? Niciuna. Pardon, încă o taxă. Este prea ocupat de pregătirea campaniei electorale. Nu îl interesează soarta românilor şi a firmelor. În ultimul raport al Consiliului Concurenţei, sectorul bancar românesc reprezintă una dintre cele mai anti-concurenţiale pieţe, alături de producerea şi comercializarea gazelor naturale, serviciile notariale conexe tranzacţiilor imobiliare şi producţia şi comercializarea cimentului” susţine prim-vicepreşedinte Partidului Democrat Liberal.

Interesul naţional cere ca România să aibă bănci naţionale cu capital românesc şi să grăbim aderarea la zona euro. Or astăzi, din cele 41 de instituţii de credit, numai 2 au capital integral sau majoritar deţinut de statul român. Iar data aderării la zona euro a fost amânată cel puţin până în anul 2018 de către premierul Ponta, iari aprând deja varianta cu aderarea la zona euro peste 10 ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.