Teribil film! Trebuie să-l revăd. Mi-a amintit de el prima jumătate a campaniei electorale pentru europarlamentare. Ce-i drept, nu toate sunt aidoma celor din film. Dar senzaţia de lume paralelă e mai mult decât stăruitoare…
Dezbaterile pe teme de actualitate europeană au fost tot atât de prezente în cele două săptămâni de campanie cam cât sunt discuţiile despre metafizică la un meci de box. În bătălia pentru fotoliile de la Bruxelles, care te transformă în stăpân peste zeci de mii de euro lunar, campania a devenit un simplu teren de cafteală.
Situat undeva mult în subteranul european şi fără nicio legătură cu realităţile din Uniune. Cafteala e una cu iz foarte local. Actanţii îşi dau sub poale cu ce apucă, să fie pe înţelesul tuturor. Dar au „demnitatea “lor şi ne poartă un fel de respect- nu ne deranjează cu discuţii despre şubrezirea încrederii în proiectul european, despre agenda şi programele UE ce se vor dezvoltate până în 2020 sau despre criza datoriilor, fonduri europene şi alte prostii din astea. Ei cu ale lor, noi cu ale noastre!
Precum în filmul lui Kusturita, în lumea noastră paralelă se întâmplă şi chestii mai sofisticate, care au noima lor. Lăsând orice glumă de-o parte, e de observat că jumătatea acestei campanii pune pe tapet o serie de semnale şi mişcări ce aduc proba unei încercări reale de unificare a dreptei.
S-ar putea să se vorbească în curând de „duminica de la Timişoara “cu mare afect şi în cuvinte alese. Pe scurt, lucrurile au arătat cam aşa: preşedintele Băsescu vine la o dezbatere a Mişcării Populare, unde se gratulează şi cu doi primari importanţi ai PDL, ex-premierul Boc şi Dănut Groza, de la Sânnicolau Mare.
Dă apoi fuguţa la Primăria Timişoara, unde consuma o discuţie mai mult decât amicală cu liberalul Robu. Care face trimiteri laudative la un mai vechi proiect al candidatului Funeriu, de la Mişcarea Populară.
Şi care primar Robu numai ce postase pe indragita-i pagină de facebook nişte „gânduri de dreapta, pentru dreapta, dintr-un oraş de dreapta “. Iar mesajul nu lăsa loc de interpretări: „Cel mai bun lucru pe care îl pot face partidele de dreapta este SĂ-ŞI UNEASCĂ FORŢELE. Acest lucru trebuie să înceapă de jos, din administraţia publică locală şi să continue până la vârf, inclusiv cu fuziuni”, susţine primarul timişorean.
Ca un ecou din alt colţ de ţară, pe croll-urile unor televiziuni începe să apară mesajul de felicitare al lui Flutur pentru pedelistii şi liberalii care au făcut o alianţă locală prin nordul Moldovei. Zic că e clar ca lumina zilei!
Şi mai zic doar că, dacă din „underground “-ul care ne e servit pe post de campanie electorală pentru europarlamentare ne alegem măcar cu o unificare a dreptei, e foarte bine. Stânga românească are nevoie de o replică puternică şi unitară. Fiindcă, din păcate, nu ştie să joace decât cartea baronizarii totale şi a pumnului în gură.
În rest… uitaţi-vă la „Underground “. Atât la cel al lui Kusturita cât şi la cel regizat de politicienii noştri. Geniale şi cutremurătoare în simplitatea lor momentul şi replica din film în care maimuţa transformă tancul în jucărie proprie. Devastator şi plin de mesaj finalul, cu insuliţa care se desprinde şi curge năuc la vale, ca pe o apă a sâmbetei. La astea două sper să nu ajungem…
