Cuprins
Primăria Timișoara a descoperit o nouă metodă de a cumpăra tramvaie, după o rețetă pe care n-o predă nicio școală de achiziții: cu cât vagonul e mai scurt, cu atât factura e mai lungă. Și uite așa, în timp ce Iașiul și Galațiul negociau, tramvaiele noi din Timișoara s-au semnat fără concurență. La final, fiecare a rămas cu ceva. Unii cu tramvaie la 8 milioane, alții cu tramvaie la 10,5 milioane, iar timișorenii cu nota de plată.
Cuprins
Un singur pețitor la nuntă
Pe 19 februarie 2026, Primăria Timișoara a semnat contractul CTR2026-000071 cu o cunoștință veche a casei, Bozankaya Rayli Sistemler, din Ankara. Obiectul, negru pe alb în anunțul de atribuire CAN1163146: 10 tramvaie unidirecționale, „cu lungimea 18 – 25 m”, plătite în cea mai mare parte din bani europeni, prin Programul Regional Vest. Valoarea estimată de funcționari: 113.817.580 de lei. Valoarea semnată: 105.760.000 de lei, fără TVA, adică 10.576.000 de lei bucata. Numărul de oferte primite: una. Una singură!
Cu alte cuvinte, Primăria a organizat o nuntă la care a venit un singur pețitor, iar pețitorul a stabilit și meniul. Primul tramvai din lot și-a început cariera exact cum ne-am obișnuit la Timișoara: o singură cursă pe linia 7, cât să intre în clipul lui Ruben Lațcău de la USR. De atunci stă în depou. Peste 10,5 milioane de lei pentru un figurant!
Tramvaiele noi din Timișoara, socotite la Iași și Galați
Ca să vedem dacă prețul plătit pentru tramvaiele noi din Timișoara e unul normal, am luat la puricat SEAP-ul, platforma de achiziții publice, după contractele semnate de alte orașe pentru tramvaie de aceeași mărime. Am găsit două, ambele încheiate cu doi ani mai devreme.
La Iași, pe 5 martie 2024, Primăria a semnat contractul nr. 29372 cu același Bozankaya, pentru 18 tramvaie de 22 de metri. Estimat: 177.217.200 de lei. Semnat: 141.390.000 de lei, fără TVA. Pe bucată: 7.855.000 de lei. La licitație s-au bătut doi producători. La Galați, pe 15 ianuarie 2024, Primăria a semnat cu Astra Vagoane Călători din Arad pentru zece tramvaie de aproximativ 18 metri. Estimat: 98.454.000 de lei. Semnat: 79.990.000 de lei. Pe bucată: 7.999.000 de lei. Tot două oferte.
| Oraș | Contract | Tramvaie | Lungime | Preț pe bucată, fără TVA | Sub valoarea estimată |
|---|---|---|---|---|---|
| Iași | 29372 / 5.03.2024 | 18 | 22 m | 7.855.000 lei | 20,2% |
| Galați | 7408/141 / 15.01.2024 | 10 | ~18 m | 7.999.000 lei | 18,8% |
| Timișoara | CTR2026-000071 / 19.02.2026 | 10 | 18–25 m | 10.576.000 lei | 7,1% |
Una peste alta, pe fiecare dintre tramvaiele noi din Timișoara, Primăria plătește cu 2.721.000 de lei mai mult decât Iașiul. Pe zece tramvaie, 27,2 milioane de lei. Față de Galați, 25,8 milioane. Diferența nu stă în metri, că tramvaiul de la noi nu e mai lung. Stă în concurență, care la noi a lipsit cu desăvârșire.
Inflația, scuza de serviciu
Da, e foarte adevărat că între 2024 și 2026 prețurile au crescut. Am pus, așadar, peste prețul Iașului o scumpire de 15%, ca să fim generoși cu Primăria. Tramvaiele noi din Timișoara tot ies mai scumpe cu peste un milion și jumătate de lei bucata. Inflația explică multe în România. Pe asta, nu.
Și asta nu e tot! Printre criteriile licitației a intrat și „Valoarea pachetului service”. Dacă în cele 105,76 milioane intră și serviceul, nimeni din afara Primăriei nu știe cât costă tramvaiul și cât costă șurubelnița. Iar un preț pe care nu-l poate verifica nimeni e un preț pe care nu-l contestă nimeni.
Campion la proba de unul singur
La Iași și la Galați, producătorii s-au bătut între ei, iar prețul final a coborât cu aproape 20% sub cel estimat. Pe tramvaiele noi din Timișoara, Bozankaya n-a avut cu cine să se bată, iar reducerea a fost de 7%. Culmea, nici măcar estimarea nu ține: peste 11,3 milioane de lei pe tramvai, calculată de Primăria Timișoara după ce alte orașe semnaseră deja la 8 milioane. Cu alte cuvinte, Primăria a scris singură pe etichetă cât e dispusă să plătească, iar singurul ofertant a fost destul de politicos încât să nu ceară chiar tot. A lăsat 7% reducere. Din bun-simț!
De ce n-a mai venit nimeni se vede din caietul de sarcini și din nota prin care s-a calculat valoarea estimată. Hârtii pe care trebuie să le citească instituțiile statului, nu biroul de presă al Primăriei. Pe actele de achiziții publice, verdictul e simplu: estimare largă, licitație fără concurență, reducere de aproape trei ori mai mică decât în alte orașe. Bani publici administrați prost, oricum am întoarce hârtiile.
Bugetul cu presiune, tramvaiul fără reducere
Proiectul pentru tramvaiele noi din Timișoara costă în total 135.680.920,20 de lei cu TVA, potrivit comunicatului Primăriei. Din ei, 99,4 milioane sunt bani europeni nerambursabili, prin Programul Regional Vest, administrat de ADR Vest. Restul, 36,28 milioane de lei, se plătește din bugetul local, adică din taxele noastre. Același buget despre care, așa cum am scris, chiar Primăria spune, în referatul pentru cotele adiționale la impozite:
„O presiune financiară deosebită asupra bugetului local a fost generată de necesitatea efectuării unor plăți semnificative pentru asigurarea continuității funcționării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.”
Același buget aflat sub „presiune financiară deosebită” acoperă partea locală a unui contract în care tramvaiul costă cu o treime mai mult decât la Iași. Presiunea, se vede, apasă doar pe contribuabil. Pe banii noștri!
Umbrele, sacoșe și infuzoare de ceai
Tramvaiele nu sunt singurul loc în care Primăria Timișoara plătește fără să se uite la preț. Toate proiectele cu bani europeni au un buget de „informare și publicitate”. La Timișoara, banii ăștia pleacă prin achiziție directă, adică fără licitație: Primăria alege firma, firma ia contractul, iar cititorul nu află niciodată unde au ajuns banii.
Pe proiectul PNRR al celor 17 tramvaie galbene, al troleibuzelor și al autobuzelor, Primăria a plătit în octombrie 2025 suma de 139.000 de lei pentru două comunicate de presă și un „eveniment de promovare”. Caietul de sarcini cerea 500 de pachete cadou: un portofel cu 10 călătorii, o sacoșă, o umbrelă, un încărcător wireless, o brățară reflectorizantă și, dacă vă vine să credeți, un infuzor pentru ceai. Transportul public modern, servit la pachet cu ceai. Pe linia de tramvai de pe Bulevardul Cetății, promovarea a costat 199.500 de lei: conferințe de presă, o randare 3D, panouri, autocolante și o „campanie integrată de promovare”.
Am adunat din SEAP toate achizițiile directe de publicitate ale Primăriei din 2023 încoace. Sunt 11 contracte, de 807.261,81 de lei fără TVA. În 10 dintre ele, prețul plătit e identic cu valoarea estimată de funcționari, la leu și la ban. În al unsprezecelea, Primăria a plătit mai mult decât estimase. Două contracte au fost date în aceeași zi, aceleiași firme, pentru același program. Coincidențe de birou.
Cel mai interesant e ce nu scrie nicăieri. Comunicatele se publică „într-o publicație generalistă tipărită și/sau online”, fără nume. Agenția alege singură ziarele, site-urile și televiziunile, iar textele trec mai întâi pe la Primărie „pentru a obține acordul acestuia privind conținutul”. Adică Primăria plătește, Primăria aprobă, presa publică. Lista publicațiilor plătite stă doar în dosarele trimise la finanțatori.
La TPT, și mai simplu. În SEAP apare un singur contract de informare cu presa, din 2021. De atunci, nimic. Contractele cu presa plătite din bani publici sunt informații de interes public, dar TPT nu le publică. Asta într-un oraș condus de USR, partidul care acuză PSD, ori de câte ori are microfonul deschis, că își cumpără presa cu bani publici. La Timișoara, banii de promovare pleacă fără licitație. Unde ajung, noi știm, dar nu vrem să spunem. Suntem și noi discreți, ca Primăria. Să caute instituțiile statului, să sape și ele puțin. Nu le facem noi chiar toată munca!
Ce trebuie să verifice instituțiile statului
Din actele publice ies cinci instituții ale statului și una europeană care au ce verifica, fiecare pe bucata ei:
- Curtea de Conturi trebuie să verifice cum a stabilit Primăria valoarea estimată de 113.817.580 de lei, când Iașiul și Galațiul plătiseră în jur de 8 milioane pe tramvai, și dacă diferența de peste 27 de milioane de lei e un prejudiciu pentru bugetul public. Tot ea trebuie să se uite la cele 11 achiziții directe de publicitate, în care prețul plătit a fost identic cu estimarea, iar într-un caz chiar mai mare.
- ADR Vest, care administrează Programul Regional Vest și plătește cele 99,4 milioane de lei europene, trebuie să verifice rezonabilitatea prețului înainte să deconteze banii, de ce a venit un singur ofertant și cât din contract reprezintă pachetul de service. Tot ADR Vest are dovezile de publicare pentru cei 199.500 de lei de promovare de pe Bulevardul Cetății.
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care coordonează PNRR, trebuie să ceară lista publicațiilor plătite din cei 139.000 de lei de promovare a tramvaielor galbene și din celelalte contracte de publicitate pe PNRR.
- Agenția Națională pentru Achiziții Publice trebuie să verifice dacă cerințele din caietul de sarcini au ținut departe alți producători de tramvaie și dacă cele două contracte de publicitate date în aceeași zi aceleiași firme nu sunt, de fapt, unul singur, împărțit în două.
- Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), care apără banii europeni, are de verificat tot ce ține de fondurile Uniunii din aceste contracte.
- Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), de la Bruxelles, poate deschide propria anchetă: cele 99,4 milioane de lei nerambursabile vin din bugetul Uniunii Europene, nu din cel al Primăriei.
Răspunderea pentru licitația asta e a Primăriei Timișoara și a celor care o conduc. Tot ei au ales să scoată primul tramvai din depou doar pentru un clip, în loc să explice de ce l-au plătit cu o treime mai mult decât Iașiul.
Cifrele nu sunt ale noastre. Sunt ale Primăriei, scrise în SEAP de propriii ei funcționari. Noi doar le-am pus lângă cele ale Iașului și Galațiului. Diferența de 27 de milioane de lei n-a inventat-o nimeni. Cine a decis-o și de ce, asta nu mai e treaba presei.
Socoteala trebuie s-o verifice instituțiile statului. Vocea Timișului va sesiza Curtea de Conturi, ADR Vest, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANAP și DLAF, iar la Bruxelles, OLAF. Până atunci, primul dintre tramvaiele noi din Timișoara, cel de 10.576.000 de lei, stă în depou. Nou, scump și bun doar de filmat clipuri pentru USR, cu Dominic Fritz și Ruben Lațcău. Legea se aplică la licitații, nu la clipuri!
Citește și despre asta
- Accidentul lui Lațcău cu tramvaiul: Poliția n-a aflat niciodată, totul s-a rezolvat „în famiglie”
- Lipsă la apel! Primăria Timișoara riscă să rămână cu tramvaiele noi pe lângă șine și cu autobuzele electrice în depouri










