Piaţa Sfântul Gheorghe, una dintre cele mai vechi ale Timisoarei, a suferit modificări odată cu defortificarea oraşului. Acest lucru a dus la distrugerea elementului central şi anume, aşa-zisa „biserică a seminarului”, ce purta hramul Sfântului Gheorghe. Imediat ce a fost descoperit zidul, muncitorii au anunţat arheologii din cadrul Muzeului Banatului, pentru a cerceta descoperirea. În ciuda faptului că vestigiile nu par foarte vechi, lucrările au fost oprite până la pronunţarea specialiştilor.
Respectiva biserică se presupune a fi existat încă dinaintea ocupaţiei turceşti, în vreme ce stăpânirea otomană a transformat-o în moschee.Vechea clădire a fost demolată (1739) şi a fost construită o biserică nouă. Între timp, ordinul iezuit a fost dizolvat la 1773. Adiacent clădirii bisericii a fost construit seminarul catolic. Ulterior, în această clădire s-a deschis prima instituţie de învăţământ superior laic din Timişoara, în anul 1845 şi avea două facultăţi: pentru filozofie şi pentru drept. A fost închisă în 1848 şi din documentele epocii rezultă că sfârşitul i s-a tras mai ales de la insubordonarea faţă de administraţia bisericească şi cea militară.
Biserică era poziţionată pe diagonală ceea ce ducea la creearea a două spaţii triunghiulare, unice şi importante ale patrimoniului urban timişorean.Este puţin cunoscut că în Piaţa Seminarului (Piaţa Sfântul Gheorghe de azi) s-a pus în mişcare primul tramvai tras de cai, în iulie 1869. Aici urma să fie capătul de linie pentru linia ce făcea legătura spre cartierul Fabric.
