Operaţiune amplă a DIICOT, în această dimineaţă, atunci când oamenii legii au descins în nu mai puţin de 18 locaţii din Ilfov, Bucureşti şi Timiş, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie în formă calificată, şantaj, furt calificat, înşelăciune, mărturie mincinoasă şi contrabandă cu ţigarete, grup care ar fi fost constituit în luna mai a anului trecut de patru persoane. Prejudiciul estimat de oamenii legii se ridică la 150.000 de euro. Nu mai puţin de 19 suspecţi vor fi duşi pentru audieri la sediul DIICOT.
„Începând cu toamna anului 2016, în cadrul grupului au fost atrase şi alte persoane care au sprijinit activitatea grupării, prin contribuţii permanente sau periodice, sub coordonarea liderului grupului, fiecare membru având sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale, roluri prestabilite în cadrul grupului şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate. Corelativ atragerii de noi membrii, liderul grupării a început planificarea comiterii unor noi infracţiuni (contrabandă, contrabandă asimilată şi trafic de migranţi), acesta punând la cale trecerea frauduloasă a frontierei de stat dintre Bulgaria şi România a mai multor persoane, precum şi procurarea şi comercializarea de ţigări provenite din contrabandă. Sub acest aspect, membrii grupării au recurs inclusiv la sustragerea acestor mărfuri de la cei care le deţin ilicit, unele fapte fiind comise inclusiv prin acte de violenţă fizică, mizând pe imposibilitatea acestora de a reclama furtul unor bunuri deţinute în mod nelegal. Pe acest nou palier, liderul grupului a recrutat mai mulţi cetăţeni români şi străini (de origine bulgară, ucrainiană şi sârbă)„, se arată în comunicatul DIICOT.
Oamenii legii fac referire şi la modul în care erau asigurate mijloacele financiare pentru finanţarea şi stimularea membrilor grupului.
„Concomitent, pentru a-şi asigura mijloacele financiare necesare finanţării şi stimulării membrilor grupării, liderul grupului a planificat şi coordonat comiterea de către “locotenenţii” săi a unor alte infracţiuni contra patrimoniului (furt, tâlhărie, înşelăciune) recrutând, şi în acest caz, noi membri, ale căror calităţi şi “specializări” erau necesare pentru a asigura reuşita deplină a planurilor sale infracţionale, minuţios concepute. Cercetările efectuate au relevat că gruparea infracţională era organizată în baza principiului subordonării ierarhice, decizia comiterii unei infracţiuni aparţinând de fiecare dată liderului grupului care stabilea participanţii la săvârşirea faptei şi rolul, în detaliu, al fiecăruia dintre ei.În acest scop, la indicaţiile liderului, membrii grupării organizau veritabile acţiuni de cunoaştere a victimelor, pe care le urmăreau vreme îndelungată, inclusiv prin montarea, pe autoturismele acestora, a unor echipamente de localizare, pentru a le cunoaşte obiceiurile, familia şi locurile frecventate. Informaţiile astfel obţinute erau utilizate fie pentru şantajarea victimelor (nevoite să satisfacă pretenţiile financiare ale membrilor grupării, pentru nu suferi anumite consecinţe păgubitoare), fie pentru cunoaşterea exactă a momentului în care urma să fie comisă infracţiunea (de exemplu, când victimele erau plecate de acasă – în cazul infracţiunii de furt; a locului unde se aflau victimele – în cazul infracţiunii de tâlhărie)„, se mai arată în comunicatul DIICOT.
