Expoziția descriptivă „Herta Müller : Cercul drăcesc al cuvintelor“, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje și fragmente extrase din actele Securității o privire asupra operei și vieții scriitoarei și laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. Călătoria începe încă de la o vârstă foarte fragedă, copilăria acesteia petrecută în Banat şi până la momentul în care a fost decernată onorabil cu Premiul Nobel. În interviurile televizate, ea povesteşte despre viaţa ei în România şi Germania, despre plecarea ei, despre scris – şi despre ceea ce o inspiră şi motivează. În discursul emoţionant, rostit cu ocazia ceremoniei de înmânare a Premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller vorbeşte despre o batistă, leitmotivul vieţii ei. Ea descrie într-un limbaj simplu, dar deosebit de expresiv drumul ei dintr-un sat bănăţean până la distincţia cu cel mai important premiu pentru literatură.

„Eu cred că trebuie să fii onest, împăcat cu tine însuţi. Cred că scriind, omul se împlineşte altfel decât prin cele cinci simţuri. Scriind sunt descoperite lucruri din altă dimensiune. Atâta timp cât scriu, îmi dau seama măcar un pic cum ar putea decurge viaţa, dar când termin textul, iară nu mai ştiu.” declara Herta într-un interviu. Autoarea s-a născut în anul 1953 în satul bănăţean Nițchidorf și a studiat germanistică și romanistică la Timișoara. Tatăl ei a fost un șvab bănățean și, ca mulți alți cetățeni români de naționalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial, iar după venirea la putere a dicaturii comuniste, expropriat de autorităţile române. Mama scriitoarei  a fost deportată în 1945 în Uniunea Sovietică. Acolo a fost deținută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forțată. În românul Atemschaukel (Leagănul respirației), publicat la München în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică.

Pe parcursul mai multor ani ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle și constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 ea a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. „Am scris întotdeauna doar pentru mine. Încerc să decriptez, în interior, ceea ce se petrece cu mine, ce s-a ales din mine. Mă trag dintr-un sătuc, am ajuns la oraş, unde m-am confruntat cu o minoritate germană conservatoare, apoi am scris prima mea carte, mi-am renegat mereu originile, am scris despre chestiunile naţional-socialismului, apoi despre modul de viaţă arhaic, de la sate, despre etnocentrism şi mulţi au caracterizat scrierile mele, din acest motiv, ca o literatură naţionalistă, ceea ce eu nu cred că am făcut.” mai puncta aceasta. Chiar și la mult timp după sfârșitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experiențe și prin modul de a ilustra în operele ei situații dramatice, Herta Müller este pe plan internațional una dintre cele mai apreciate autoare.

Centrul Cultural German Timișoara invita publicul timişorean în data de 13 februarie 2014, la ora 18:00, la vernisajul expoziției „Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor” în Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara. Prof. dr. Roxana Nubert de la Universitatea de Vest din Timișoara și Werner Kremm, redactor-șef la ziarul german „Banater Zeitung” și fost membru al „Grupului de Acțiune Banat” vor relata despre opera și evoluția Herţei Müller. De asemenea, Claudia Ieremia, actriță la Teatrul Național Timișoara, va ține scurte lecturi scenice. Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara din 13 februarie până în 5 martie 2014 în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Spune-ţi opinia civilizat!