Gata, sunt mulţumit! Până în 2020 vor fi refăcute clădirile monument-istoric din oraş, vor fi reabilitate complet nu numai piaţetele centrale, aflate acum în lucru, ci toate cartierele urbei; atât noi cât şi puhoiul de turişti vom putea sări în 100 de tramvaie şi tot pe atâtea autobuze electrice nou-nouţe ca să vizităm minunea urbană, liniile de tren vor fi duse de mult în subteran, polivalenta de 15 mii şi stadionul de peste 40 de mii vor fi găzduit de mult mega-concerte care mai de care mai cultivate… Mi-a promis primaru’! Deci, aşa trebuie să fie. 2021 ne va prinde, aşadar, pregătiţi să fim capitala- fie ea culturală sau oridecare!

Lăsând glumă şi promisiunile unora de-o parte, iată că astăzi începe campania gândită de Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană. Până pe 31 martie se vrea provocarea sufletelor din urbe prin intermediul a cinci mesaje: “Cultura uneşte comunitatea”, “Spiritul oraşului suntem noi”, “Împreună revitalizăm oraşul”, “E timpul să ne reinventăm”, “Oraşul renaşte prin cultură”.

Trec peste critici, peste prea-numeroasele sincope de organizare sau concept, peste alte stângăcii sau mostre de „orb al găinii” dovedite până acum de cei unşi să ne mâne în cursa de câştigare a titlului. Şi trec cu lejeritate fiindcă dacă m-aş opri şi v-aţi opri în ele, ne-am încărca negativ, fără rost. Pentru mine stăruie ca punct de pornire şi crez spusele unui mare om de cultură român. Da, aşa e – tăria unei cetăţi nu stă în grosimea zidurilor ei ci în forţă şi hotărârea celor dinăuntru. Adică în noi!

Strânsesem multe ofuri de-a lungul anilor văzând cum unii, cocoţaţi prin turnuri de fildeş, încearcă să imprime în mentalul colectiv o identitate a Timişoarei redusă exclusiv la memoria a două veacuri de stăpânire austriacă. Şi reuşind prin asta doar să sugrume suflul viu al urbei şi să dea o palmă demnităţii orasului- când îi imprimi micimea ca vector, ce altceva să-ţi reuşească? Eu, unul, nu m-am simţit niciodată mic-vienez sau „vienezulic”, ca să împrumut expresia unui prieten. M-am simţit Timişorean şi tare mândru de asta. Şi îmi simt ofurile răzbunate de rezultatele unui sondaj sociologic realizat tocmai spre folosul candidaturii noastre: doar 13 % dintre timişoreni îşi văd oraşul ca pe o „mică Viena”. Pentru cei mai mulţi dintre noi, Timişoara este „oraş universitar”, „primul oraş liber din România” şi „oraşul florilor”. Este o lovitură grea pentru cei care au încercat ani în şir să ne formateze minţile şi să ne facă servanţii unui mesaj mai degrabă subteran-politic, prin ignorarea a două lucruri esenţiale: sufletul cetatii- adică noi- şi complexitatea istoriei cetăţii noastre.

Dar e, totodată, un izbăvitor moment de înviere!

Trezirea, Timişoreni! Implicaţi-vă: nu e cursa vreunei asociaţii, a vreunor edili sau oameni de afaceri. E şansa noastră să arătăm că Cetatea ne aparţine. Că în ea şi prin ea clădim Binele şi Frumosul. Că aici sufletele se pot desfăta. Scrieţi, pictaţi şi cântaţi. Daţi forma lutului şi lemnului. Dansaţi, schimbaţi gânduri între voi şi daţi frâu liber imaginaţiei. Iar cu toate roadele sufletelor voastre dezlănţuite întru cultură, ieşiţi pe străzile Cetăţii. Îmbogăţiţi-i pe cei de lângă voi şi lăsaţi-vă îmbogăţiţi. Ne vom bucura, astfel, de o victorie mult mai mare decât câştigarea oricărei curse! Va fi victoria redescoperirii aproapelui, victoria împărtăşirii cu el a Binelui şi Frumosului!

Informaţiile publicate de VOCEA TIMISULUI pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.