Școala-Generală-Nr.-16-

Ministerul Educației Naționale a făcut praf modalitatea de înscriere la școlile ”bune”, în mod special în orașele mari, acolo unde părinții nu-și mai pot înscrie copii pe criterii de liberă alegere, ci în baza adresei de domiciliu, însă acest lucru atrage după sine suspiciuni grave de corupție, de la minister și până la nivel de primărie sau chiar directori de școli.

Calendarul și metodologia de înscriere a viitorilor elevi în învățământul primar, pentru anul școlar 2015-2016, incluse în Ordinul Ministerului Educației și Cercetării Științifice nr. 3171/2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 9 februarie și a intrat deja în vigoare și informează părinții că pot să depună cererile pentru înscrierea micuților lor în clasa pregătitoare în perioada 23 februarie – 13 martie 2015.

Copiii pot fi înscriși doar la școlile de circumscripție, adică la unitățile de învățământ aflate în cartierul în care domiciliază familia elevului, cu greu părinții putând opta și pentru o altă școală. ”Fiecare locuință este arondată unei unități de învățământ aflată în proximitatea sa, numită școală de circumscripție. Totalitatea străzilor arondate unității de învățământ formează circumscripția școlară a unității de învățământ respective”, scrie în metodologia emisă de MECS.

Așadar, dacă Școala Generală Nr. 16 ”Take Ionescu” din Timișoara una dintre cele mai ”râvnite” școli din oraș, are 25 de străzi arondate (este doar un exemplu), iar în zona de circumscripție se găsesc un număr de viitori elevi egal cu numărul de locuri disponibile la școala amintită, niciun alt copil, din alt cartier nu poate frecventa cursurile acestei școli. Dacă nu sunt suficienți elevi câte locuri disponibile, atunci pot accede și alții, însă la cât de mare e numărul de ”flotanți” per/apartament în zona Take Ionescu, e imposibil așa ceva.

ISJ, un fel de IPJ?

Surse din interiorul Serviciului de Evidență a Persoanelor au confirmat pentru Vocea Timișului că în această perioadă, la ghișeele instituției, numărul cererilor de flotant este de peste 50 de solicitări pe zi, cu mult mai mare decât în orice altă perioadă a anului. Știe cineva cât se plătește pentru o viză de flotant în circumscripția școlii amintite? Vă spunem noi: 100 de euro pentru fiecare bucată! ”Este un lucru extrem de anormal. Noi am putea să cerem evidenței populației și să verificăm de când locuiesc părinții acolo, dacă sunt trecuți în cartea de imobil și toate aceste demersuri. Nu este normal să fac eu pe polițistul. Acești părinți, n-au decât, pe riscul lor, dacă sunt atât de inconștienți și ajung să-și cumpere domiciliul pentru a intra copilul lor la o școală, dar asta e țara în care trăim. Ministerul n-a găsit o altă soluție, din păcate” ne-a declarat inspectorul școlar general prof. Aura Codruța Danielescu.

Părinții ”obligați” de lege să-și trimită copii la școli jalnice, din toate punctele de vedere

”Indiferent de criteriile pe care le-am fi ales, fiecare părinte se simte discriminat. Am vrut, inițial, să lăsăm Liceul Pedagogic fără circumscripție, să se poată înscrie oricine. Ar fi fost 300 de copii pe 50 de locuri. Părinții ar fi fost disperați că și-au cumpărat domiciliile degeaba, ceea ce ar fi fost o lecție bună pentru ei, dar cum am fi făcut cu bieții copii? E adevărat că se îngrădește accesul la școlile pe care părinții le doresc pentru copiii lor, dar asta e singura soluție pe care am găsit-o. Ascult 50 de părinți pe zi de câteva săptămâni încoace. Am propus o altă modalitate, dar gândiți-vă că am avut 50 de părinți doar în această săptămână care vor la aceeași învățătoare, nu discut de o școală! Ci de învățătoare. Nu putem face o clasă cu 50 de copii!” spune inspectorul general școlar, care așteaptă să vadă mai multe propuneri venite din județ, pentru a ajunge la coordonatele cele mai bune în privința ”înrolării” copiilor în școli.

Școliile care școlarizează etnicii nu sunt cu circumscripție, ceea ce înseamnă că oricine vrea să-și trimită copilul să studieze în limba germană (Liceul Nikolaus Lenau) sau maghiară (Liceul Béla Bartók), dar și celelalte școli ”specifice”, o poate face fără probleme.

Așadar, conform legislației, părinții care locuiesc în Kuncz, Ronaț, Mehala sau Plopi, n-au decât să-și ducă copiii la școliile de cartier, acolo unde, cu siguranță, educația nu poate fi la fel de ”benefică” precum cea primită de copiii care studiază la Loga, la CNB, la Generală 16 ori 22. Plus că anturajul nu se poate compara, cu toții știind că rata infracționalității și a delincvenței juvenile este cu mult mai mare în cartierele mărginașe…

”În momentul în care directorul de la Loga, să zicem, îl înscrie pe copilul meu într-o anumită clasă, deși eu stau la Ghiroda și mi-am făcut flotant în zona de circumscripție a liceului, oamenii care au domiciliul în zonă, știu imediat că eu sunt un ”străin”. Faci sesizare, iar directorul unității de învățământ va răspunde pentru faptul că al meu copil a fost înscris la școala sa. Se consideră că aceste criterii sunt obiective”, susține Mihai Costa, șeful Direcţiei Instituţii Şcolare, Medicale, Sportive şi Culturale din cadrul Primăriei Timișoara, care face apel la moralitate din partea conducerilor unităților școlare.

”Nu pot să comentez eu dacă arondarea s-a făcut corect. Asta e o altă discuție, care nu ține de noi, ca instituție” a explicat Costa, care recunoaște și el că sistemul de ”selecție” al elevilor nu este cel mai potrivit.

1 COMENTARIU

  1. Eu as prefera sa-mi scolesc singura copilul decat sa il trimit la o scoala din ronat sau plopi. Pai ce sa invete de la niste colegi care sunt trimisi zilnic la cersit sau la furat?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.