Incredibil până unde au putut merge lucrurile în cel mai mare spital de stat din vestul României, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara!!! Pur și simplu, bolnavii internaţi la Secția de Chirurgie Vasculară au fost manipulați ca niște hălci de carne și folosiți într-un război personal pe care șeful clinicii, prof. Dr. Mihai Ionac, îl duce cu factorii de decizie din Ministerul Sănătății. Să expui bolnavii, perfuzați și în paturi, pe holuri, la poze, înșiruindu-i ca pe o tarabă cu zarzavaturi și să motivezi că nu mai ai locuri în saloane, deși situația și adevărul erau cu totul altele, întrece orice imaginație. În loc să stârnescă valuri de emoție, revoltă și de empatie, așa cum s-ar fi așteptat, acțiunea de expunere în presă şi pe Facebook a unor bolnavi, chipurile, tratați pe coridoarele sistemului sanitar românesc, a creat exact efectul de bumerang: repulsie față de ”fotografii” în halate albe! Și ca să vedeți de unde a pornit totul și cât de murdar și josnic a fost manipulată imaginea bolnavilor, vă rugăm să citiți cu atenție următoarele rânduri. Concluziile, în mod evident, vă aparțin…

Nu e un secret pentru nimeni, cel puțin pentru miile de angajați ale SCJUT, că șeful secției de chirurgie vasculară, fost și el director al unității sanitare pentru mulți ani, este o persoană conflictuală, plină de orgolii și un om care are dreptate tot timpul. Doar el! De-a lungul vremii (pentru cine are nervi și răbdare, să răsfoiască internetul!), dr. Ionac s-a certat și a jignit pe toată lumea! S-a războit cu procurorii și mascații care, în urmă cu circa trei ani, i-au întors clinica cu fundul în sus, ridicând saci de documente, în baza unor informații. S-a certat mai apoi cu auditorii Curții de Conturi Timiș, care l-au arătat cu degetul, în scris, în situații absolut nedemne de un cadru universitar, reclamându-i pe aceștia la toate forurile, invocând numele dreptății și al imaginii personale! S-a luat la trânta cu jurnaliștii care au descris situații punctuale și aberante, multe depășind domeniul dreptului civil, jignindu-i și ocărându-i cu fiecare ocazie pe care a avut-o! De ani de zile, dr. Ionac își terorizează colegii și le atribuie metafore greu de suportat pentru orice om. Normal că, după atâția ani de umilință, cadrele medicale au răbufnit. Ceea ce ani de zile a fost transmis doar pe cale orală, de data aceasta, când cuțitul a ajuns la os, a fost pus pe hârtie, cerându-se imperativ sancționarea prof Ionac. Ceea ce a rezultat este inimaginabil: o ploaie de jigniri și amenințări, situații absolut de neconceput cu atât mai mult într-un mediu care se vrea academic! Cuvinte ca vaci, idioți, inculți, ciori, proști, handicapați și amenințări cu bisturiul, în sălile de operație, erau toate la ordinea zilei.

Talentatul prof. Ionac

Normal, oamenii s-au plâns, de data asta în scris, conducerii SCJUT. Au descris cu lux de amănunte situaţiile conflictuale și limbajul colorat al prof Ionac. Directorul spitalului, prof Marius Craina, pentru a pune punct cu fermitate situațiilor conflictuale din rândul colectivului, care oricum trenau de ani de zile, tocmai pentru ca nimeni nu a vrut să facă vreo reclamație scrisă, a convocat mai multe comisii de disciplină, s-au audiat părţile implicate și s-au aplicat sancțiunile legale. Ultima, 10% penalizare din salariul profesorului Ionac pe o perioadă de trei luni. Când povestea a ajuns în presă, Ionac s-a apărat, menționând că ”eu vorbesc mai ferm, dar ceea ce s-a scris în acele plângeri este o exagerare”. Vorba cadrelor medicale: ce s-ar întâmpla dacă toți șefii de secție ar vorbi la fel de” ferm” cu: ”călcați-le pe cap, futu-le mama lor de idioate”,” ieși afară și cheamă pe cineva care știe, că bag acul ăsta sau bisturiul în tine”, etc etc etc?!? Și de aici, până la un întreg circ, care s-a vrut național, nu a mai fost decât un pas, tocmai pentru că, în stilu-i caracteristic, prof Ionac şi-a tras pe el haină de victimă și de neînțeles al sistemului, deturnând discuția de la jignirile sale, demne de evul mediu, într-o cu totul altă direcție, manipulând adevărul într-un mod grosolan, tocmai pentru a-și plăti polițe vechi: ”Nu tac atunci când văd că este multă nepăsare în spital. Vreți să vedeți cum arată respectul conducerii noastre față de pacienți? Iată cum dormeau cu paturile pe hol pe 20 decembrie, înainte de Crăciun”. Genial, prof Ionac! Când se discută despre jignirile grobiene pe care le-a adus colegilor săi, deloc întâmplător, șeful secției face un switch de comunicare, manipulând discuția la modul cel mai jos cu putință. Mai mult introduce în discuție, nu întâmplător ”… luna decembrie, cuvântul Crăciun”, tocmai pentru a trezi emoție și empatie. Întrebarea e simplă: care este legătura dintre jignirile de evul mediu cu care prof Ionac i-a obișnuit să-i colinde pe colegii săi și grija conducerii față de pacienți? De aceea își gratulează dr Ionac colegii cu astfel de versuri lirice medievale, deoarece conducerea spitalului nu are grijă de pacienți??? De fapt, după cum o să vedeți, miza folosirii imaginilor, în clar, cu pacienții de pe secția de chirurgie vasculară, a fost cu totul alta…

Sărmanii bolnavi

În fine, imediat după acest switch de comunicare, apar şi poze în presă cu bolnavi perfuzați, cazați pe coridoarele secției de chirurgie vasculară, evident, așa cum spune prof Ionac, datorită nepăsării crase a conducerii SCJUT. Prof Ionac, cel care a distribuit pozele, susține că imaginile au fost surprinse pe secția condusă de domnia sa, pe data de 20 decembrie, de Crăciun. În imagini se disting circa 5-6 pacienți, cazați pe holurile secției, în paturi de spital. Trist, nu-i așa? Un sistem medical care nu funcţionează, o conducere nepăsătoare la suferințele bolnavilor și un Don Quijote, în persoana cavalerului Ionac, care își rupe armura pentru bolnavii, sărmani și neajutorați și, nu în ultimul rând, în numele dreptății clamate cu atâta patos, în public! Așadar, revenim la data de 20 decembrie 2017, în prag de Crăciun, așa cum îi place profesorului Ionac. Conform documentelor, practic ale sistemului informatic al SCJUT, care ține, printre altele, evidența tuturor internărilor și externărilor, în ziua de 20 decembrie, pe secția condusă de prof Ionac figurau, ca fiind internați, fix 54 de pacienți. Așa cum rezultă din organigrama Ministerului Sănătății, secția de chirurgie vasculară, este prevăzută cu un număr de 27 de paturi. Rețineți, niciunul în plus! Tot ce este peste, este ilegal! Aceleași norme interne sanitare spun că este obligația expresă a șefului de secție să rețină/rezerve un procent de 5% din numărul total de paturi pentru urgențe. Așadar, conform documentelor, pe 27 de paturi au fost cazați 54 de bolnavi. Logic, ar fi trebuit să stea câte doi într-un pat, nu? Totuși, în fotografiile, puse la dispoziție presei cu atâta generozitate de către prof. Ionac, pe coridoare nu se regăsesc decât 5-6 bolnavi, nu 27. Întrebarea care se pune este una evidentă: unde s-au ascuns restul bolnavilor? În saloane, câte doi în pat? Au fost redistribuiți pe alte secții? Sau apar doar în scripte, ca să umflăm porcul… de Crăciun? Tot sistemul informatic al SCJUT lămurește o parte din problemă: pe data de 20 decembrie 2017, pe secţia de chirurgie vasculară, existau 54 de pacienți din care 14 au fost internați în aceeași zi. Da, ați citit bine: într-o secție care are 27 de paturi, 14 pacienți, adică mai bine din jumătate din capacitatea secției, au fost internați în aceeași zi! Pe bandă rulantă, de parcă în zonă ar fi avut loc vreo catastrofă, vreun seism, vreun cod roșu! Vorba unui alt șef de secție:” Doar la Revoluție s-au mai internat, în ritmul ăsta pe chirurgie”! O să înțelegeți şi motivele imediat…

Invazia pacienților

Așadar, 54 de pacienți pe 27 de paturi! Doi într-un pat? Nu! 27 de pacienți pe coridor? Nu! Unde sunt restul? Practic, tot conform sistemului informatic, în aceeași zi de 20 decembrie 2017, din 54 de pacienți 3 au fost externați. Și totuși mai rămân 51 de pacienți pe 27 de paturi! Se pune întrebarea: au fost redistribuiți pe alte secții? Nu! Şi totuși unde sunt, dacă pe hol nu se regăsesc, în saloane nici atât, iar transferați pe alte secții nu se pune problema?! Cine a adus diferența de paturi de acasă? Au venit bolnavii cu paturi? A adus prof Ionac peste 20 de paturi de acasă? De unde surplusul de paturi și, mai ales, paturile de pe hol, cui aparțin, în condițiile în care toate cele 27, aflate în gestiunea secției, erau ocupate la capacitate maximă? Da, situația e ridicolă! Se vede de la o poştă că totul este forțat. Chiar și cele 14 internări dintr-o singură zi. Din ancheta internă a SCJUT a rezultat, fără drept de apel că, chiar și în această situație” de calmitate” 5 pacienți puteau fi reprogramați pentru internare, când erau locuri deoarece vorbim despre ”boală carotidiană, 2 cazuri de varice hidrostatice” iar alții cu ‘plagă dehiscentă inghinală stângă’, ‘suspiciunea de infecție proteză’ se puteau interna și rezolva în orice altă secție chirurgicală generală din SCJUT. Şi, ca să fie și mai clar, din cei 54 de pacienți aflați în sistemul informatic ca internați, 41 au suferit intervenții operatorii, din care doar 33 sunt operații vasculare. Celelalte 8 cazuri (amputațiile, re-amputațiile, debridările excizionale) sunt proceduri de chirurgie generală, astfel încât, dacă s-ar fi dorit, pacienții puteau fi transferați și tratați corespunzător în secțiile de chirurgie generală. Har Domnului, sunt suficiente alte 3 secţii de chirurgie în cadrul SCJUT! Ca o paranteză, la o lună distanţă, pe 20 ianuarie 2018, chirurgia vasculară a prof Ionac figura cu 37 de pacienți… din nou, pe 27 de paturi. S-a stabilit, iarăşi, în urma unei investigaţii interne, că 8 dintre pacienți (plagă dehiscentă post amputație transmetatarsiană, fistulă a-v cu ulcerație, gangrenă degete membre inferioare bilateral, plagă dehiscentă haluce stg, plagă dehiscentă bonţ de amputație gambă dreaptă, infectată, plagă dehiscentă suprainfectată, abces inghinal şi abces de coapsă) nu aveau ce să fie internați pe clinica de vasculară, ci la chirurgie generală! Și, atunci, cine e cel care se joacă cu pacientii și cu imaginea acestora? Cine e cel care se victimizează, total inutil, spunând doar o parte de adevăr? Un adevăr convenabil…

Culmea adevărului

Este evident pentru toată lumea că, public, misterul celor 54 de pacienți, cazați în 27 de paturi, adică 2 pe un loc, ca în vremurile bune la UMF Timișoara, va fi greu de deslușit. Cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate să spună cine sunt cei care au venit cu paturile de acasă: bolnavii sau angajații de pe secția de chirurgie vasculară!? E clar că niciunii, ar fi total absurd! Ceea ce ne duce la concluzia, pe care o susțin mai toți șefii de secție din SCJUT, că totul a fost făcut pentru statistici medicale, că totul a fost făcut pentru a arăta gradul de ocupare frenetic al secției de chirurgie vasculară, astfel încât numărul de paturi al secție, de la 27 în prezent, să crească la 35 cât cere, în această fază, prof Ionac. Este la fel de clar pentru toți că bolnavii, scoși pe coridoare la fotografia de grup, nu sunt decât cei din saloane, saloane care au rămas, pentru câteva momente, semi-goale, în urma acestei migrații umane… controlate! Ar fi fost bine să avem și poze din saloane, în același timp cu cele de pe coridor, să fi văzut toată România, chipurile, cum stau pacienții, ca și sardelele, câte doi în pat, nu? Asta e, poate data viitoare! Până atunci, ca să fie lucrurile și mai clare, vă mai spunem că, după fotografia de grup din 20 decembrie 2017, în care bolnavii erau aliniați pe holuri ca pe front, în ziua de 6 ianuarie, ca urmare a cererilor nenumărate făcute de prof Ionac pentru mărirea capacității secției, care nu mai face faţă situaţiei” locative”, inspectorii DSP Timiș au venit în control inopinat. S-a constatat că, scriptic, secţia are 27 de paturi, în realitate, la numărătoare au ieșit 33. Ups, probabil sunt paturile care erau aliniate pe holurile spitalului, că sigur nu au cum să fie ale secției, că ar fi ilegal să fi acreditat cu un număr de N paturi și tu să manevrezi X saltele, nu?! Indiferent de situație, adică dacă Minsiterul Sănătăţii va accepta sau nu mărirea secției de chirurgie vasculară, se vede de la o poştă că totul a fost făcut doar de dragul publicității și de a pune presiune pe cei de la București. Modul în care s-a acționat, nu mai contează! NU mai contează nici că bolnavul a fost folosit, atât în scripte cât și public, ca o monedă jalnică de schimb. Ce contează, nu sunt statisticile interne ale celor de la chirurgie vasculară, ci realitatea din teren. Şi dacă cineva mai are răbdare, poate să citească şi concluzia analizei interne făcute de SCJUT, la solicitarea DSP şi MS privind oportunitatea măririi secţiei de chirurgie vasculară. E o analiză la rece a unor indicatori comparativi, cât se poate de clară şi coerentă. Practic, tot la rece, 1-0 pentru statul român…

De ce spunem că statul român e câștigător? În primul rând pentru că, în ciuda regiei cu invazia de paturi pe holul spitalului, nu a cedat șantajului la care a fost supus, în detrimentul altor categorii de pacienți. Cifrele nu mint! Că Prof Ionac nu acceptă înfrângerea asta e o altă poveste, dintr-un alt film. Dovadă că, azi, a organizat o conferința de presă și a venit cu aceeași poveste: eu sunt victimă, nu sunt lăsat să lucrez, nu sunt înțeles, nu mai am locuri pentru bolnavi, oamenii nu pot fi amânați la nesfârșit etc. Înainte de conferința, coridoarele erau goale, după eveniment, ca prin minune, au apărut imediat paturi cu bolnavi perfuzați pe coridoarele secției de chirurgie vasculară. Și, normal, alte poze! Între timp, la fel de “ferm”, a făcut-o pe o asistenta, cu o experiență de 30 de ani, “analfabetă”. Normal, nu a jignit-o ci a fost doar… ferm! Atât de ferm a fost Prof Ionac azi, încât a uitat să anunțe că de dimineața a mai salvat viața unei paciente, în numele chirurgie vasculare, extirpându-i niște… noduli mamari! Evident, nodulii mamari sunt, limpede, tot resortul chirurgiei vasculare și o altă urgentă, nu-i așa, care nu poate fi amânată la nesfârșit…

” Către
Direcţia de Sănătate Publică Timiş,

Referitor la posibilitatea modificării de structură a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brinzeu” Timişoara prin mărirea numărului de paturi în Clinica de Chirurgie Vasculară de la 27 la 35 de paturi prin diminuarea numărului de paturi din Clinica de Cardiologie de la 44 la 36 de paturi vă comunicăm următoarele:
Conform Ord. M.S.nr.870/orice modificare în structura spitalului se face la propunerea managerului, cu aprobarea Ministrului Sănătăţii.
Această modificare de structură nu este în interesul pacienţilor.
Indicatorii de performanţă ai managementului nu reflectă pe deplin situaţia clinicii de chirurgie vasculară din următoarele motive:
Din clinica de chirurgie vasculară în anul 2017 au fost externați 1889 pacienţi. Din aceste cazuri, 1470 (77.82%) au fost operate. Din totalul de pacienți operați, intervențiile vasculare reconstructive (angioplastii, by-pass-uri, cura anevrismelor, embolectomii, trombectomii, endarterectomii) reprezintă 513 cazuri (34,94%) în anul 2017, restul procedurilor (957 cazuri) fiind reprezentate de explorări invazive, amputații limitate sau extinse, tratamentul bolii varicoase, biopsii tegumentare, grefe cutanate, implantare de catetere, evidări axilare ganglionare, biopsii mamare, mastectomii, cura herniilor, repararea plăgilor, neurotomii, etc. Toate aceste intervenții se puteau efectua în alte clinici (chirurgie generală, chirurgie plastică și reparatorie, chirurgie oncologică, serviciul de radiologie și imagistică) fie prin internarea, fie prin transferul pacienților în cazul eșecului reconstrucției.
Implantarea cateterelor (port-cat, cameră implantabilă) pentru pacienţii oncologici nu necesită spitalizare continuă, ci spitalizare de zi, conform referatului întocmit de şeful clinicii, ataşat.
Alte afecţiuni, cum este Tromboflebita profundă necesită tratament și spitalizare în Secția Clinică de cardiologie
Compartimentul de flebologie din cadrul Clinicii 1 chirurgie (15 paturi, înființat în 2009) este suficient pentru spitalizarea pacienților cu afecțiuni venoase care necesită tratament chirurgical
În SCJUPBT există Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă şi Compartimentul de Microchirurgie Reconstructivă în Clinica de Chirurgie Vasculară, dotate cu aparatură şi personal de specialitate.
Chirurgia vasculară periferică presupune intervenții aseptice; gangrenele umede, abcesele, amputațiile, necesită internare și tratament de specialitate în clinicile de chirurgie generală.
În clinica de chirurgie vasculară amputația reprezintă 24% (217 cazuri) din totalul intervențiilor chirurgicale vasculare în anul 2015; 20,42% (204 cazuri) din totalul intervențiilor vasculare în anul 2016 și 20,24% (236 cazuri) din totalul intervențiilor chirurgicale vasculare din anul 2017.
Respectând aceste principii chirurgicale și limite ale specialității, procentul intervențiilor vasculare (inclusiv explorările diagnostice) în anul 2017 este de 41,29 % din totalul pacienților externați, în anul 2016 de 36,09 % din totalul pacienților externați, în anul 2015 de 31,11 % din totalul pacienților externați, conform tabelului atașat.
Numărul de reinternări este de 27,81% (454 de cazuri) 12 pacienţi având între 4 şi 14 reinternari în anul 2015; 25,43% (427 cazuri) 6 pacienţi având între 4 şi 11 reinternari în 2016 iar în 2017 este de 239 de pacienţi, unii dintre aceştia având între 4 şi 11 reinternari.
Aceste reinternări (fracționarea spitalizării) este considerată prejudiciu adus fondurilor FNUAS de către Curtea de Conturi deoarece nu respectă condiţiile de decontare ale CJAS şi anume de „caz rezolvat” și fac obiectul unei măsuri definitive de recuperare a prejudiciului de către spital și a unei acțiuni în instanță, conform documentului atașat în copie.
Procentul internărilor de urgență este de 38% în 2015; 40,62% în 2016 şi 52,46 % în 2017, întrucât singura afecțiune de urgență în specialitatea de chirurgie vasculară este ischemia acută, prin embolie sau tromboză, în primele 6 ore de la instalare iar internările programate, cu bilet de trimitere, pentru afecțiuni cronice reprezintă majoritatea internărilor.
Rata mortalităţii variază între 3,80 şi 4,71 depăşind rata mortalităţii generale pe spital (2,76-2,96) situându-se pe locul 3 între sectile chirurgicale (după Neurochirurgie şi Politraumatologie)
Nu se poate diminua numărul de paturi și spații din Clinica de Cardiologie care, conform Ord. M.S. nr 1322 din 20.12.2012 și aprobării Consiliului de Administrație (p.v. 12.12.2017) va îngloba și U.S.T.A.C și Compartimentul de Cardiologie Intervențională, departamente ce necesită linie de gardă dedicată, spațiu și personal conform normativelor actuale, normative ce nu ar mai putea fi respectate prin reducerea numărului de paturi.
Clinica de Cardiologie are anual cu peste 100 mai mulţi pacienţi externaţi fața de Clinică de Chirurgie Vasculară, cu durată mai mică de spitalizare, indicele de utilizare a paturilor este egal cu indicele de utilizare a paturilor/spital, proporţia urgenţelor fiind de 78,13% în anul 2017, conform situației anuale atașate.
Mortalitatea în clinica de cardiologie variază între 1,34-1,41;
Dacă s-ar respecta internarea pacienților cu leziuni vasculare, numărul de 27 de paturi este absolut suficient, dar în clinica de chirurgie vasculară se internează peste 40% din cazuri pacienți fără afecțiuni vasculare și care reprezintă internări care depăşesc specialitatea secţiei, care în mod normal ar fi trebuit internate în alte secții.
Conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare, o serie de intervenții efectuate în clinică nu aparțin serviciului de chirurgie vasculară ci altor servicii: chirurgie generală, chirurgie plastică și reparatorie, chirurgie oncologică, serviciului de radiologie și imagistică.
Internările în afara specialității vasculare sunt justificate prin specialitățile sau competențele multiple ale medicilor angajați și care, prin tratarea acestor cazuri, nu-şi depășesc competența profesională dar depășesc specialitatea clinicii și afectează accesul pacienților cu afecțiuni vasculare chirurgicale la tratament. Acești pacienți, operați în timp util ar putea beneficia de intervenții reconstructive cu posibilități de salvare a membrelor.
Extinderea numărului de pături în aceste condiții nu ar face decât să mărească numărul internărilor după acest model, cu creșterea necesarului de personal și cu transformarea clinicii de chirurgie vasculară într-o clinică multidisciplinară; vasculară, plastică, reconstructivă, maxilo-facială, ORL, de chirurgie oncologică, imagistică.
O imagine de ansamblu asupra situaţiei celorlalte spitale judeţene arată că Spitalul Judeţean Cluj Napoca dispune de 25 de paturi chirurgie vasculară, Spitalul judeţean din Tg Mureş 17 paturi, Spitalul Judeţean Craiova are un compartiment de 10 paturi, Spitalul Judeţean Iaşi 25 de paturi, Spitalul Judeţean Constantă, Clinica de chirurgie cardiovasculară cu 20 de paturi”

Spune-ţi opinia civilizat!

4 COMENTARII

  1. Am citit articolul și am rămas cu un gust amar. Din păcate așa stau lucrurile. Comportamentul lui Ionac este notoriu. Am uitat sa va spun ca sunt și eu o semi-analfabeta, angajata a SCJUT. Am tit văzut ce spune Ionac și cum manipulează. Minte de îngheață apele. Cât despre nodulii mamari, aveți dreptate. Se pot opera oriunde, nu trebuie sa blochezi un pat in secția de vasculara, când intervenția este de chirurgie generală.

  2. Un articol bine documentat, se pare. Dar, de exemplu, eu nu m-as juca cu acei noduli mamari, sotia mea a avut de tras destul de mult din cauza lor, cativa ani si asta doar pentru ca dl. prof. Ionac a depistat la timp problema. Operatiile, pentru ca au fost 3, prinma pentru prelevare si trimitere in Franta la laborator, a doua pentru extirpare, inclusiv a ganglionilor si a 3-a pentru reconstrutia sanului, nu sunt usoare, se face si chimioterapie si raze, tot tacamul. Daca se intarzia depistarea, ar fi fost mult mai grav.
    Apoi, sunt multi pacienti care merg la spital cu trimitere pentru analize si pentru prelungire concediu medical. Lor li se face internare pentru o zi si asa figureaza in evidente, ca internati. Eu am avut cateva asemenea internari inainte de a fi pensionat pe caz de boala. Daca ii aduni pe toti pacientii existenti in scripte intr-o zi, poti descoperi ca sunt in numar mult mai mare decat locurile din spital. Internarea de o zi nu presupune si pat, desi ar trebui. Toate sectiile procedeaza la fel.

Comments are closed.