Executare! UMF Timișoara, o cooperativă care funcționează după legile și principiile unei FAMIGLII organizate!

Isterie mare, ieri, la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, imediat după apariția dezvăluirilor din voceatimișului.ro. Toată lumea medicală se întreabă” cine a turnat”, dar mai presus de toate cine sunt studenții, care au vorbit despre ,,taxele de examinare” și au povestit, cu lux de amănunte, despre circuitul banului în natură, sub forma capitalului rulant.

Semne mari de întrebare şi asupra identității membrului comisiei de examinare, care a dat totul pe tobogan, exact pe 3 file și jumătate, fix la instituția judiciară competentă.
Cert e că, în acest moment rectorul UMF Timișoara, prof. Marius Raica, este între ciocan și nicovală. Cum nu se poate mai prost! Ca urmare a contestațiilor depuse de către cei executați, mai ceva ca pe vremea lui Stalin, universitatea trebuie să dea un răspuns cât de curând. Dacă admite contestațiile, înseamnă că UMF Timișoara admite că a fraudat concursul, chiar dacă ar motiva vicii de procedură. Până la urmă, nimeni nu e chiar atât de tâmpit, ca să nu citească printre rânduri. Pe de altă parte, dacă UMF Timișoara, nu admite contestațiile, deşi ,,furtul procedural” este evident, atunci, în mod cert, ,,executații” se vor adresa instanței de judecată, unde, în mod la fel de cert, vor avea câștig de cauză, întrucât totul este de domeniul evidenței și, nu în ultimul rând, împotriva UMF Timișoara. Până una alta, așa cum îi șade bine mediului universitar medical bănățean, o serie de cadre didactice, care fac parte din echipa rectorului Raica, nu mai vor să continue alături mai marele UMFT. Unii, pe motiv că rectorul ,,le strică imaginea”, motivând că asupra lor ar exista mereu un semn de întrebare ,,tocmai pentru că tac, ceea ce înseamnă că, indirect, girează hoția și corupția”, alții pentru că nu pot defila la braț cu ,,un rector al cărui mandat de 4 ani se află, încă de la început, sub semnul întrebării”. Ideea e că, la fel ca și rechinii, simțind miros de sânge, acum, se încearcă un mic puci, în sensul că mai mulți membri din echipa de conducere a rectorului Marius Raica vor să-l lase în offside, prin plecări și demisii succesive, creând impresia unui val de nemulțumire. Practic, se încearcă forțarea plecării rectorului, sub o formă sau alta, şi preluarea Cooperativei umefiste! Curat… murdar!

Momentul 0

Revenind la examenul propriu-zis, așa cum am relatat și în prima parte, după validarea halucinantă a tuturor dosarelor, luni, 28 martie a. c, a avut loc tragerea la sorți a subiectelor de concurs. A doua zi, miercuri, 30 martie a.c., în sala de curs din cadrul Clinicii ,,Odobescu” au fost programate probele de concurs pentru ocuparea postului de profesor universitar (de la ora 12), respectiv conferențiar universitar (de la ora 14). Show-ul a început cu o jumătate de oră întârziere, în prezența a cca 30 de persoane, printre care și studenți de anul VI, că tabloul să fie complet și… încurajator, în cazul în care vreunul dintre tineri și-ar fi dorit să îmbrățișeze o carieră universitară. Comisia de examinare a fost formată din Alexandra Enache, în calitate de președinte, prorector și mâna dreaptă a rectorului Raica, alături de aceasta fiind prezenți, de această dată, și ceilalți patru membri, de la universitățile de medicină și farmacie din București, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța. Fără prea multe introduceri, președintele comisiei de concurs, prorectorul Enache, a dat startul execuției publice a conf. Dr. Elena Bernad. De altfel, șefa Institutului de Medicină Legală Timișoara, Alexandra Enache, a fost maestrul de ceremonii pe tot parcursul mascaradei, ceilalți membri ai comisiei de concurs mulțumindu-se doar să asiste, efectiv, la UMILIREA candidaților nedoriți. Circ pe pâine, în toată regula!

Logică hilară

Încă din primele clipe ale examinării, deși dosarele fuseseră deja acceptate ca fiind bune pentru concurs, prorectorul Enache i-a pus în vedere candidatei Elena Bernad că trebuia să aibă asupra ei, în formă fizică, cele două cărți pe care le-a scris, deși în regulament nu era menționată niciunde o asemenea cerință. Plină de bunătate, președintele comisiei i-a acordat candidatei și un termen de…45 de minute, ca să scoată cartea din joben! Proba de concurs s-a suspendat, comisia a părăsit sala, dar inevitabilul s-a produs, deși cursa a fost contra-cronometru, într-un interval de timp cu trafic intens: volumele au întârziat 15 minute! Evident, motiv de descalificare pentru candidatul Elena Bernard, nu-i aşa?! Așadar, primul executat a părăsit examenul. Punct ochit, punct lovit. Abuzul comis de președintele comisiei de concurs, în cazul Elenei Bernard, este de-a dreptul halucinant. În primul rând, comisia de concurs nu are atribuții cu privire la stabilirea eligibilității privind participarea candidaților la probele de concurs, ci ea evaluează activitatea științifică și calitățile didactice ale candidaților. Da, comisia de concurs poate să facă verificări, însă în prealabil, până la începerea probelor de concurs și nu în timpul acestor probe. Nu, comisia nu poate întrerupe desfășurarea unei probe de concurs pe motivul că.. are nevoie de noi dovezi! Așa ceva e de râsul curcilor! În urma analizării dosarelor candidaților, comisia are obligația să-și întocmească propriul punctaj și, dacă consideră necesar, poate cere candidaților lămuriri suplimentare cu privire la datele prezentate în anexele 7 A și 7 B. Încă o dată: aceste lămuriri trebuie cerute de comisie înainte de începerea probei de concurs, nu în timpul desfășurării ei!

Povești nemuritoare

Mai contează că doamna Elena Bernad avea la dosarul de concurs, care a fost depus și validat deja, anexate documentele suport cerute, în format tipărit, așa cum sunt ele precizate în fiecare tabel și în regulile UMF Timișoara: copii de pe coperți, prima pagină, unde se găsește indicatorul CIP al cărții, ISBN-ul cărții, precum și cuprinsul cărții. În condițiile astea, de unde și până unde pretenția președintei comisiei – bazată cică pe regulamente și metodologii – că dr. Bernad trebuia să aibă cele două cărți asupra sa… în original?! Evident, ca şi o coincidență, marele ,,câștigător” al concursului pentru titlul de profesor universitar, dr. Ioan Sas, a simțit în urină, încă de dimineață, că ar fi bine că să aibă cărțile scrise de domnia sa, chiar și în format fizic. Ceea ce s-a și întâmplat: omul le-a avut! Din nefericire pentru doamna Alexandra Enache, a fost neatentă și s-a dat singură de gol. În momentul în care candidații la concursul pentru ocuparea postului de conferențiar au întrebat-o pe președinta comisiei ,,Și noi trebuia să avem cărțile la noi? Spuneți-ne acum, ca să trimitem după ele, să nu pățim la fel”, doamna Enache le-a răspuns candid: ,,Nu, dumneavoastră nu aveți problema aceasta”. Așadar, capcana cu cartea în original, fusese pregătită doar pentru departajarea candidaților pentru postul de profesor universitar. Semn că cei care au optat pentru postul de conferențiar, aveau pregătită… o altă surpiză din partea prorectorului Alexandra Enache! Oricum, partea mișto e că UMF Timișoara, după reguli numai de ea știute, ca să nu spunem că sunt discriminatorii și ilegale, prezumă că doar profesorii ar fi tentați să fure la cântar, în timp ce conferențiarii sunt un soi de privighetori!?

Mascarada continuă

OK, zarurile au fost aruncate la concursul pentru postul de profesor, trecem la celălalt concurs, unde trei dintre cei patru candidați au avut un deja-vu: președintele comisiei de concurs, deja celebra Alexandra Enache, a deschis sesiunea prin citirea unei rezoluții de descalificare din competiție, în grup organizat, a candidaților Izabella Petre, Dan Navolan și Cosmin Cîtu, aceștia fiindu-le, astfel, refuzată șansa de a susține proba de concurs pentru care se prezentaseră! Și de această dată, candidaților descalificați li s-au reproșat aspecte care țineau de acuratețea completării dosarelor de concurs, de îndeplinirea sau nu a standardelor minime, aspecte care erau de resortul comisiei de validare a dosarelor și al departamentului juridic, al căror accept cei trei candidați îl primiseră deja!!! Culmea cinismului, dr. Alexandra Enache i-a informat pe candidații Dan Navolan și Cosmin Cîtu că proiectul lor de dezvoltare instituțională nu este eligibil pentru participarea la acest concurs, adică exact aspectul relevat în sesizarea dumneaei de către dr. Izabella Petre! De ce nu au fost descalificați cei doi candidați în acel moment, de ce au fost lăsați să participe la tragerea la sorți a subiectelor și de ce au fost apoi invitați să susțină proba de concurs? Simplu: ca să li se servească o lecție, să fie umiliți în public pentru curajul de a candida împotriva ,,favoritului juriului”! Famiglie, nu altceva!

Lacrimi și durere

În ceea ce o privește pe dr. Izabella Petre, acesteia i s-au pus în cârcă o grămadă de nereguli în întocmirea dosarului de concurs. De exemplu, i s-a comunicat că proiectele de cercetare nu sunt obținute prin competiție, cu toate că proiectele de cercetare au fost obținute de UMFT prin participare la competiția publică organizată de SC Bioclinica SA; chiar în cuprinsul contractelor de cercetare se precizează că proiectele au fost obținute prin competiție. A operat, din nou, dublul standard: dacă adeverința trimisă de dr. Brigitha Vlaicu era arhisuficientă pentru ca prezența dr. Ioan Sas în echipa de cercetare a proiectului respectiv să nu mai fie pusă sub semnul îndoielii, în schimb, cea trimisă la UMFT de către SC Bioclinica SA prin care se certifică faptul că doamna Petre a câștigat prin competiție proiectul de cercetare n-a mai avut nici o valoare. De asemenea, s-a mai invocat în rezoluția de descalificare faptul că un anumit site nu mai poate fi accesat și, ca atare, anumite informații nu pot fi confirmate, în timp ce, în cazul precedent, al dr. Ioan Sas, informațiile prezentate pe un site guvernamental n-au fost luate în considerare, ci a fost luată de bună o adeverință. Pe departe, cel mai grav aspect care i s-a imputat, însă, doamnei Izabella Petre a fost unul de poveste: în capitolul ,,Dovezi” al dosarului candidatei se sare de la pagina 157 la 389!!! Cu alte cuvinte, cineva din UMF Timişoara a sustras 232 de pagini din acest dosar, exact paginile în care se regăsesc dovezile pentru îndeplinirea criteriilor minimale din Anexa 7 A. Asta în condițiile în care dosarul paginat manual și opisat a fost predat pe bază de semnătură Biroului Juridic al UMFT, care a verificat dosarul și a semnat de primire (o copie a dosarului paginat manual și predat a rămas la dr. Izabella Petre)! Tare, nu-i așa? Ei bine, astea au fost condițiile în care cei doi favoriți ai juriului – Ioan Sas și Laurențiu Pârtea – s-au trezit în situația de a concura fiecare singur pe culoarul său. Era și culmea să iasă pe locul doi…

Mai contează că toată acestă mascarada penibilă sau umilire publică a unor cadre didactice s-a petrecut sub sigla UMF Timișoara, în proaspătul mandat de rector al profesorului Marius Raica, la nici o lună de zile, după ce mascații și procurorii DNA au descins la insituția de învățământ superior pentru a lua la periat ,,transferurile” unor studenți străini?!?

[responsive_youtube https://www.youtube.com/watch?v=dBvQhAFoPVM&feature=youtu.be]