Aşa cum scrie încă din titlu, ceea ce veţi citi mai jos este doar o OPINIE (sau altfel spus o părere personală) despre cum văd eu această stare de fapt. Şi mă voi referi la “prostia” Jandarmeriei Române sau mai exact la prostia de care dau dovadă jandarmii din Timişoara, dar şi despre lipsa de cunoştinţă a legii după care acţionează. Ce rezultă de aici? Vă mai amintiţi pe vremuri când se spunea că singura cerinţă pentru a deveni om al legii în România este aceea de a avea două calităţi, să fi MARE şi PROST?

Să începem cu începutul! Acum circa o săptămână Vocea Timişului prezenta o situaţie absolut hilară în care era implicat un bărbat care protesta, de unul singur, în faţa sediului D.I.I.C.O.T. din oraşul de pe Bega. Să fie clar încă de la bun început, omul protesta paşnic – adică nu striga, nu înjura, nu făcea zgomot, pur şi simplu stătea în faţa clădirii având în mâini o poză a deja celebrului comisar-şef Traian Berbeceanu. Ei bine pentru asta, personajul amintit a primit un ditamai avertismentul din partea Jandarmeriei, avertisment ce poate fi văzut în articolul menţionat mai sus. Procesul verbal de contatare a fost întocmit de omul legii în baza Art.26, alin.1, lit. a) din legea 60/1991 care spune că reprezintă contravenţie organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise. Repet “ADUNĂRI PUBLICE”, ori omul nostru era singur. “Culmea este că jandarmul a scris în procesul verbal că nu mai era nicio persoană de faţă. Atunci cum era o adunare publică dacă eram singur?” ne-a declarat stupefiat protestatarul.

Faza a doua, şi mai penibilă, avea să se întâmple chiar ieri, duminică, 24 noiembrie 2013. De data aceasta, a fost şi mai siropoasă… În cunoştinţă de cauză, Vocea Timişului a însoţit protestatarul la poarta D.I.I.C.O.T.-ului pentru a vedea la faţa locului ce se poate întâmpla. Acelaşi protestatar, un alt jandarm plin de zel vine şi-l legitimează pe om, fără a se legitima la rându-i. Am uitat să menţionez, intenţionat, că protestatarul este şi el un “om al legii” (din altă categorie) în ţara asta… şi spre deosebire de mulţi dintre aceştia, cunoaşte legislaţia cu drepturile şi îndatoririle sale cu ochii închişi. În momentul în care protestatrul îi solicită jandarmului se se legitimeze pentru a şti cui îi acordă cartea de identitate, apare PENIBILUL situaţiei (iată dialogul dintre cei doi):
– Jandarmul: Imediat! Aia vroiam să fac, să vă aduc legitimaţia.
– Protestatarul: Nu o aveţi la dumneavostră?
– J: Nu, EU NU O PORT LA MINE!
– P: Atunci daţi-mi vă rog buletinul şi în momentul în care aduceţi legitimaţia vi-l dau înapoi.

Chiar aşa, tu ORGAN nu porţi legitimaţia la tine când eşti “în misiune” sau mai bine spus în timpul serviciului??? Dar când o porţi mă nene? Pe budă sau când mergi cu nevastă-ta la vreun botez??? Atunci nu impresionezi pe nimeni cu ea… Să şti!

Penibilul continuă…

Jandarmul intră în sediul D.I.I.C.O.T., acolo unde se află postul său, pentru a-şi aduce legitimaţia. Vine “organul” înapoi şi începe să-i expună protestatarului motivele pentru care va fi sancţionat. ATENŢIE DIALOG SPUMOS:
Jandarmul: ART. 26 din legea 60/1991 spune la punctul 1 că “Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise” (parte din acest dialog nu se regăseşte pe înregistrarea video, dar asta a fost motivarea jandarmului).
Protestatar: Dumneavostră mă vedeţi că sunt singur? Este o adunare publică? Ce înseamnă o adunare publică potrivit Dex-ului?
J: Este… un protest! (fâstâcindu-se)
P: Ce înseamnă o adunare publică? Nu e vorba de protest, e vorba de adunare publică în temeilul legal, Legea 60/1991. Cunosc foarte bine legea. (stăpân pe situaţie)
J: Da, ştiu că o ştiţi. (puţin dezamăgit)
P: Nu vă uitaţi şi la articolul 3 să vedeţi ce scrie?
J: O secundă să-mi notez datele şi mă uit! (dizgraţios… Te uiţi? Cum, nu ştii? Citeşti în manual ca la clasa I???)
P: Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că în momentul în care îmi întocmiţi procesul verbal de contravenţie săvârşiţi infracţiunea de abuz în serviciu!
J: Nu hotărăşti tu! (TU??? Aşa vorbeşti domnule???)
P: O să vedeţi! Dacă consideraţi că adunare publică înseamnă o singură persoană, îmi pare rău.

După multe minute (deşi nu văd ce e atât de greu de scris un nume şi un prenume, alături de un CNP), în care scrria de două ori toate caracterele de pe Cartea de identitate, în ordinea în care acestea se găsesc pe ea, jandarmul în legitimează şi pe clegul nostru, prezent la faţa locului pentru a surprinde “pe peliculă” ceea ce se întâmplă, acesta neavând bucăţica de hârtie cu menţiunea “Respect Traian Berbeceanu”.

“Să înţeleg că nici noi, presa, nu mai avem voie să ne facem treaba?” îl întreabă colegul nostru pe PREAMĂRITUL JANDARM, la care acesta-i răspunde în acelaşi stil flegmatic: “Eu m-am prezentat, vreau să ştiu şi eu cu cine stau de vorbă, nu?” Dacă vrei să şti cu cine stai de vorbă îl întrebi civilizat cum îl cheamă, nu-l legitimezi, că dacă te opreşte o doamnă pe stradă şi te întreabă politicos cât indică ceasul matale, presupun că nu eşti atât de JANDARM încât să o legitimezi…

Imaginea video surprinsă de colegul meu în timp ce jandarmul ia notiţe, este mai mult decât sugestivă…

În acest lung timp, apare şi duba, adică o şi mai mare grămadă de penibilitate. Doi NOI jandarmi îşi fac apariţia, iar cel care tocmai terminase de notat le explică celor doi situaţia. La fel ca şi primul jandarm prezent la faţa locului, unul dintre cei doi nou-veniţi îi solicită colegului nostru, la fel ca cel dintâi jandarm, să nu mai filmeze (deşi era pe domeniul public!). După o discuţie între “căpetenia” care venise cu duba şi protestatar, oamul legii vrea să-i întocmească acestuia o sancţiune, chiar dacă aceasta este ilegală, pe motiv că: “La noi aici în Timişoara, oricine vrea să manifeste pe domeniul public… data trecută aţi fost cinci, acum sunteţi două”, jandarmul punându-l la socoteală şi pe reporterul Vocea Timişului. “Am crezut că sunteţi împreună” îşi motivează jandarmul intenţia de a-l sancţiona pe protestatar pe motiv că a constituit un grup “infracţional”.

Într-un final protestatarul în pune pe jandarmul “căpetenie” să citească CU VOCE TARE fragmentul de lege în baza căruia vrea să-l sancţioneze şi SURPRIZĂ!!! Jandarmul constată că omul ce protestează ARE DREPTATE! NU ARE NEVOIE DE AUTORIZAŢIE, motiv pentru care-şi ia tălpăşiţa “şi colegii” şi… “STIMĂ! LA REVEDERE!” spuse acesta.

Tot din galeriile de la fotbal împrumutat: “La revedere, vă spunem , la revedere!”

CONCLUZIA? Simplă ca “Bună Ziua”! Jandarmii din Timişoara se ghidează după propriile legi şi gusturi, fără a avea habar de ce scrie în legea 60/1991. (Pentru cei pe care-i va motiva acest material, legea 60/1991 poate fi citit AICI).

Să mai amintim despre situaţia penibilă din urmă cu mai multe săptămâni, când un alt jurnalist din Timişoara a fost amendat de jandarmii din Recaş pe motiv că a intrat în curtea Primăriei timişene după programul de lucru cu publicul, deşi în incintă există o casierie a unui operator de cablu, care este deschisă până seara? Asta-i altă poveste…

PS: E trist că asta se întâmplă la Timişoara, un oraş care se vrea european, de cinci stele, capitală culturală, un oraş LIBER!!!

PS2: Regret faptul că aceste amănunte ies la iveală cu atât mai mul cu cât am prieteni între jandarmi, care nu fac parte din această categorie, dar ei nu sunt în postura de a-şi deschide gura public…

Articolul poate fi considerat semnat de un ULTRAS, ca o scuză pentru jandarmi!

Spune-ţi opinia civilizat!