”Curentul migraţional al forţei de muncă în domeniul sănătăţii dinspre statele din centrul, estul și mai nou sudul Europei către state precum Franţa, Italia, Germania sau statele nordice, ce are la bază în primul rând motive financiare, dar și condiţii de muncă mai bune şi accesul la aparatură şi tehnologie medicală de ultimă generaţie, sensibilizează sistemele de sănătate ale țărilor de origine şi reprezintă un factor de risc asupra siguranţei pacienţilor”, a declarat Cristian Bușoi.

Migraţia forţei de muncă în domeniul sănătăţii contribuie, alături de accesul inegal la tratamente inovatoare, de standardele diferite de calitate ale serviciilor medicale și, nu în ultimul rând, de diferențele de salarizare, la conturarea unei Uniunii Europene a inegalității de șanse în materie de sănătate.

În ultimii ani, cel puțin 14.000 de medici din România au migrat către spitale și clinici din vestul Europei. Numai anul trecut, aproape 2.500 de medici au solicitat Colegiului Medicilor certificate profesionale pentru a plutea pleca să lucreze în străinătate. România ocupă astfel penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu doar 2,4 medici, compartiv cu 3,4 – media europeană. În ceea ce privește asistentele, în România 5,8 asistente au grijă de 1.000 de bolnavi, în timp ce media europeană indică 8 asistente pentru același număr de pacienți.

“Consider că a venit momentul ca migraţia şi deficitul personalului medical să fie puse pe agenda europeană. Avem nevoie de politici de retenţie a personalului medical în interiorul Uniunii şi de un echilibru al migraţiei în interiorul statelor membre”, a concluzionat liberalul de Timiș, Cristian Bușoi.

Spune-ţi opinia civilizat!