Strigăt de disperare al unui medic timișorean: Doctorii pleacă în străinătate pentru că STATUL s-a privatizat!

1
5036
medic

O scrisoare deschisă a unui medic rezident timișorean de la Spitalul Județean Timișoara explică, într-un mod aproape chirurgical, cum funcționează SISTEMUL sanitar.

Practic, ”fără o pilă, fără o relație sau o slugăreală continuă a șefilor de secții, eşti condamnat să emigrezi”, riscând ca, după ani de zile de școală medicală, 6 de facultate și alți 5 de rezidențiat,” să faci foamea pe la uși”, cu un certificat de medic specialist în buzunar, condamnat fiind să trăiești dintr-un simplu contract de gărzi cu unitatea sanitară. Despre lucrul la privat, spune medicul, nici nu poate să fie vorba, atâta timp cât nu eşti recomandat sau nu faci parte din celebrele SRL-uri ale unor șefi de secții, denumite pompos ”societăți civile medicale” care, pentru fiecare „plasament de forță de muncă”, că e la STAT sau la PRIVAT, își trag partea leului, ”impozitând” activitatea medicală prestată de către subalternii… de la stat! Practic, șefii de clinici sunt, spune doctorul, niște stăpâni de negri, care acționează și se comportă aidoma unor veritabili jupâni de plantație. Concluzia medicului este una halucinantă: ”Mafiile din sănătate sunt mai puternice decât mafiile interlopilor și s-a ajuns în această situație tocmai pentru că medicina la STAT s-a PRIVATIZAT”!

Fără doar și poate, cu fiecare ocazie pe care o are, statul român recunoaște că cea mai mare migrație înspre țările UE este cea a medicilor: peste 43.000 de doctori, școliți gratuit de statul român, care a investit în fiecare medic specialist circa 100.000 euro, au luat drumul străinătății. Și numărul lor este în continuă creștere! Guvernanții știu motivele exodului, dar se fac că nu le pricep! Pur și simplu nu au curajul să ia sistemul mafiot din sănătate de coarne și să dea cu el de pământ odată pentru totdeauna! Statul nu are curajul să spargă GĂȘTILE din spitalele universitare, ceea ce îl face complice la tot acest dezastru. Nu neapărat salariile mici, i-au făcut pe medici să plece din România, ci lipsa posturilor publice, adică a locurilor de muncă. Este de-un cinism feroce să mărești lefurile cadrelor medicale, știind clar că generațiile care vin nu au un loc de muncă, unde să-și exercite meseria. Nu poţi să te aștepți că medicii, fără un loc de muncă, să rămână în România, doar pentru că, în situația lor, ai mărit tarifele de gardă spitalicescă! Posturile sunt foarte puține și sunt doar pentru piloși. Toată lumea știe al cui este postul de medic, care se scoate ”la concurs”, astfel încât nimeni nu are curajul să se mai înscrie în competiție, tocmai ca să nu-l supere pe ”dom profesor”. Ultimul caz de acest gen, s-a petrecut în urmă cu circa două luni, când, în cadrul unei secții nou înființate, au fost scoase la concurs 4 posturi de medici și au fost 5 candidaţi. Cel în plus nu a fost lăsat să intre în examen, a fost admonestat ”pentru tupeu” și i s-a pus în vedere că ”își pierde 3 ore din viață”, că doar atâta durează și ”concursul” după care, a doua zi, i s-a desfăcut și contractul de gărzi cu spitalul, tocmai ca să se vadă cine e jupânul…”, scrie medicul.

Managementul secțiilor, deficitar!

Până una alta, nici un sector profesional nu cunoaște o scurgere de resursă umană spre străinătate mai mare decât sistemul medical. Zeci de mii de profesionişti şcoliţi în România (medici, asistente) pleacă într-un ritm rapid din țară din cauza corupţiei cronice din sistem, care le răpește șansa la o carieră decentă și un loc de muncă sigur. În plus, corupția cronică din sănătate, mai ales la vârful ei, e unul dintre motivele principale pentru care milioane de români pleacă din ţară, sătui să dea șpăgi pentru orice consult sau intervenţie, sătui să-și rişte viața în spitale mizerabile şi pline de viruși şi bacterii. Managementul secțiilor este unul absolut deficitar, tocmai pentru că cei care le conduc au câte 3-4 joburi, cel de la STAT fiind, evident, unul SECUNDAR. Postul la stat este ținut din două motive mari și late: aici se racolează pacienții pentru privat şi este mediul propice pentru șpagă. Tarifele practicate sunt arhicunoscute: de la infirmiere şi asistente, până la medici și profesori universitari, toată lumea are buzunarele deschise la halat. Până și portarul și liftierul! Dacă cauți vreun medic important după ora 11 dimineața, nu-l mai găseşti decât la privat, dar e pontat. Nu mai vorbesc de cadrele medicale care pleacă la congrese, vacanțe sau prin deplasări… recreative. Conform registrelor, cu toții sunt și la serviciu! Dacă STATUL ar avea realmente interesul să stopeze exodul medicilor, ar trebui să verifice câți din angajații săi din sistemul medical sunt la program. Ar constata, fără surpindere că, deși schema de personal e plină pe fiecare secție clinică, prin saloane sunt doar câțiva angajați, restul fiind medici rezidenți. Mulți dintre cei cărora statul le plătește salariile sunt, în cel mai fericit caz, prin străinătate, sub contract, la alte spitale și vin doar vreo lună-două pe an în țară, ca să nu-și piardă postul la stat. Toată lumea e complice! Aceștia sunt FEUDALII SISTEMULUI: ei fac regulile jocului, ei pleacă în străinătate pe banii firmelor de medicamente, ei dictează ce medicamente se folosesc pentru pacienți, ei spun cine operează sau nu, ei au pâinea și cuțitul. Medicii rezidenţi sunt doar slugi, care le scriu lucrările științifice și le fac gărzile, pentru care sunt plătiți, în timp ce şmecherii sunt la privat sau dorm acasă”, spune medicul!

Ca la stat, niciunde!

O soluţie bună ar fi, susţine medicul rezident, o CODIFICARE A ACTIVITĂŢII fiecărui cadru medical, angajat al statului român: „Aşa s-ar vedea şi s-ar urmări numărul de bolnavi al fiecărui doctor, astfel încât angajatorul, în cazul nostru statul român, să poată vedea cine munceşte. Mai apoi, verificate şi ţinut sub observaţie numărul operaţiilor, ca să ştie statul productivitatea în câmpul muncii. Importante sunt şi rezultatele post-operatorii cât şi anvergura intervenţiilor chirurgicale, care trebuiesc cunoscute de către angajator. Chiar şi activitatea ştiinţifică trebuie controlată, tocmai pentru că unii medicii au darul de a umfla coeficienţii, doar pentru a avea rezultate! Aşa se va vedea, clar ca lumina zilei, că unii au câte o operaţie la 6 luni sau în cel mai fericit caz una pe lună, dar sunt retribuiţi cu vârf şi îndesat, la normă întreagă, chiar dacă sunt absolut neproductivi. Alţii, nu au nici măcar vreo intervenţie chirurgicală pe an, că sunt tot timpul plecaţi în străinătate, dar lefurile de la stat curg şi sunt întregi! Astfel de situaţii au fost prezentate chiar şi în mass-media, cel mai recent caz expus fiind cel al „fantomei” Alexandru Nistor, doctor pe Secţia de Chirurgie Vasculară din Spitalul Judeţean, medic invizibil de mai bine de 6 luni, dar cu leafa la zi! Asta, în timp ce, alţi colegi de-ai noştri, cum a fost cazul absolventei de medicină din Slatina, se sinucid după luni de depresii crunte, cauzate de „lipsa unui loc de muncă stabil”. Cazuri ca cel al doctorului Nistor sunt cu sutele. E suficientă o căutare cu Google şi toată lumea se va lămuri cu programul fiecăruia de lucru, atât la stat cât şi la privat. Noaptea, în spitale, prin gărzi, bântuie aproape doar rezidenţii de an mare, restul sunt la căldurică şi fac „plantoane” doar pe hârtie. Cam aşa se întâmplă, de obicei, şi pe la operaţii unde, de obicei, medicii primari nu prea intră şi lasă totul, până la un punct, pe mâna rezidenţilor, ceea ce e penal! Important e că sunt trecuţi în documente, că au lucrat…”!

Comerţ cu ridicata!

Doctorul susţine că deţine „suficiente probe” cu ceea ce se întâmplă, în realitatea, în Spitalul Judeţean Timişoara, unde noaptea, „se fură ca-n codru materiale sanitare care, a doua zi, ajung la cabinetele private sau, prin intermediul dealerilor, sunt repuse în circuitul farmaceutic”! Medicul susţine: „Evident, totul are loc, în mare parte, cu ştiinţa şefilor de secţii, care sunt responsabili de tot ceea ce se întâmplă în parohia lor. Cei care nu agrează acest mod de lucru, sunt marginalizaţi şi daţi de-o parte. Este evident că statul a devenit o vacă de muls. Un manager bine intentionat, aşa cum este cel de la Spitalul Judeţean Timişoara, nu e suficient să facă ordine. În sistemul de stat, la fiecare spital, ar fi nevoie de o armată de manageri, care pe timpul programului să se transforme în gardieni, care să facă prezenţa la serviciu, pe fiecare secţie în parte şi care să controleze „sacosele” unor medici, la plecare din spital. În mod cert, nu toţi medicii sunt la fel. Printre ei, sunt şi oameni buni, dedicaţi meseriei, care muncesc pe brânci şi sunt corecţi. Oameni care empatizeaza cu pacienţii şi nu văd în aceştia doar un venit în plus, pe lângă salariu. În numele lor şi al meu, m-am decis să vă scriu…”

image_pdfimage_print

Spune-ţi opinia civilizat!

1 COMENTARIU

  1. Il felicit pe colegul meu ca a avut curajul sa vorbeasca despre toate aceste lucruri pe care noi le discutam doar intr-un cadru inchis. Sunt multe lucruri de spus si sper ca toata lumea sa faca un pas in fata si sa puna punctul pe I. Spitalele universitare au ajuns, din pricina unor astfel de indivizi, un adevarat bordel ambulant, in care curvasaria, minciuna, periatul, barfa si turnatul colegilor au ajuns adevarate virtuti, in ochii acestor sefi de sectie. Ce-i drept, se fura ca-n codru mai ales ca acum exista si de unde, atat timp cat farmacia spitalului e plina. Va doresc succes in a-i demasca pe toti hotii si coruptii din sistemul medical.

LĂSAȚI UN MESAJ