Că politica-i o curvă, asta o știe orice om care, în România, circulă liber pe stradă. Sau, mai nou, are treabă prin spitalele subordonate Ministerului Sănătății! În timp ce ministrul Alexandru Rafila se zbate, de ieri, să iasă din chingile unui sexgate cu iz bănățean, spitalele se confruntă cu lipsuri de materie primă dintre cele mai elementare. Evident, datorită…politicilor sanitare din ultimele 3 decenii! Azi, nu mai există bani nici măcar pentru hârtie igienică, acumulatori sau dezinfectanți! Că de resurse financiare pentru consumabile, necesare aparaturii medicale, fără de care viața pacientului este pusă în pericol, nici nu mai are sens să vorbim. Haos pe linie!
În mare, asta e și explicația pentru care, de o perioadă încoace, după zeci de referate de necesitate, înainte către managementul de la Spitalul Județean Timișoara, toate fără răspuns, medicii de la Clinica de Obstetrică și Ginecologie Bega au găsit soluția salvatoare. După modelul școlar de fondul clasei, au inventat…fondul secției! Așa se face că, lună de lună, toți medicii din parohia prof. univ. dr. Marius Craina dau, mână de la mână, câte 100 de RON pe lună pentru a acoperi și a suplini lipsurile… politicilor sanitare. Și decizia de a sponsoriza clinica de stat a fost una extrem de ușoară, care a venit în mod natural, având în vedere rezultatele unei analize de minimalizare a riscurilor.
Nu de alta dar, dacă nu s-ar fi votat varianta de fond umanitar pentru clinică, medicilor ginecologi de la Bega nu le-ar mai fi rămas decât alte două soluții mari și late de a rezolva lipsurile unor consumabile, iar ambele s-ar fi lăsat… cu cartonașe roșii. Practic, fie să le achiziționeze pacienții/bolnavii ori, în lipsă, să sară peste un examen medical, lucru care ar fi însemnat, în mod sigur, o concluzie eronată și un malpraxis cât înălțimea de 9 etaje a Spitalului Clinic Județean de Urgentă Timișoara! De aici și varianta mult simplificată a lucrurilor – chetă în numele obștii, fără riscuri, nici pentru medici și nici pentru gravide! Totul pe bază de tabel cu semnătură, cu deconturi fiscale și, în mare parte, o aprovizionare cu consumabile de pe piața online.
Acum, medicii au cumpărat din fondul de rulment o serie de bunuri, fără de care activitatea medicală de zi cu zi ar fi fost imposibilă. În primul rând, baterii sau acumulatori, obligatorii pentru aparatura clinicii de obstetrică-ginecologie. Hârtie igienică, dezinfectați, mopuri, becuri lampă scoalitică, pense Kocher și chiurete! Plus, hârtie/rol de ecograf/ekg (10 role) pe motiv că parametrii trebuie imprimați pe papirus și interpretați, nu memorați vizual sau proiectați pe vreun perete! La care se adaugă flacoane întregi de ecogel (4 bidoane de câte 5 litri) , unguente necesare pentru examinările medicale. Și, evident, seturi întregi de prezervative umane (2500 bucăți) cu care se îmbracă sondele vaginale, în timpul consulturilor intrauterine de specialitate, la fiecare pacientă în parte! Cu alte cuvinte, absolut toate, consumabile!
Cam astea ar fi cumpărăturile, din ultimele 2 săptămâni, achiziționate din fondul de rulment al medicilor de la Clinica Bega. Cât va mai dura situația, nici măcar prof.univ.dr. Marius Craina nu știe: ”Informațiile sunt corecte. Nu cred că e cazul să mai dezvoltăm subiectul. Noi am cerut, nu am primit și ne-am descurcat cum am putut. Doar nu era să lăsăm pacientele fără consult? Oamenii nu au nicio vină! Sub nicio formă, nu vrem să transformăm toată chestiunea asta în vreun reproș la adresa cuiva. Da, asta e realitatea și trebuie să ne-o asumăm…”. Oricum, până când aprovizionările vor fi reluate de către SCJUT, medicii ginecologi sunt hotărâți să mizeze, în continuare, pe… fondul umanitar. Lună de lună!
Radiografia sistemului
Fără nicio ezitare, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara a confirmat achizițiile (extra)curiculare de la Clinica Bega și punctat că, din păcate, situația nu una este singulară. Mai mult, prof.univ.dr. Dorel Săndesc a afirmat că lipsurile din spital se datorează, în principal, faptului că, în anul 2023, finanțarea serviciilor medicale de internare continuă să se asigure în funcție de realizările efective, prin raportarea în sistemul DRG, spre deosebire de 2022, când finanțarea s-a efectuat la cheltuiala efectivă, până la valoarea de contract. Cu alte cuvinte, modul de aplicare a acestui sistem, în 2023, face imposibilă asigurarea unei finanțări adecvate. De aici și lipsurile din farmacia SCJUT!
În același context, anestezistul Dorel Săndesc este de părere că, dacă statul român nu intervine, situația se va înrăutăți de la o lună la alta. Principala cauză, afirmă managerul SCJUT, este neadaptarea tarifului pe caz ponderat(TCP) la realitatea economică, marcată de inflație semnificativă, ceea ce determină o finanțare mult sub costurile reale. Această evoluție, consideră medicul, nu face decât să agraveze o situație anormală preexistentă în finanțarea spitalelor – anume, o valoare TCP semnificativ mai mica decât costurile reale ale îngrijirilor pacienților internați.
La care, evident, se adaugă și scăderea semnificativă a adresabilității și implicit a numărului de internări după pandemia Covid-19, fenomen persistent, confirmat la nivel național și international: ”Am făcut memorii către Guvern, pe toate palierele. Am tras semnale de alarmă vizavi de pericolul la care se expun spitalele de stat. Am precizat clar că vom acumula datorii/arierate imposibil de recuperat/plătit cu sistemul actual de finanțare, ceea ce va afecta sever calitatea îngrijirii pacienților. Problema devine și mai serioasă pentru că, recent, Guvernul a aprobat scoaterea la concurs a posturilor din sistemul sanitar dar constrângerile bugetare vor împiedica ocuparea unor locuri critice pentru funcționarea spitalelor. Nu mai vorbesc de punerea în pericol a implementării numeroaselor proiecte cu fonduri europene sau alte fonduri, accesate de spitale și care trebuie cofinanțate…”
Că toate aceste aspecte, atât shoopingul online și cheta interdisciplinară, cât și lipsurile care se acutizează de la o lună la alta, vor cumula tensiuni în rândul personalului medical, a comunității, cu un impact major medico-legal, nici nu mai intră în discuție! Un lucru e cert – dacă statul continuă politicile sanitare proaste, în detrimentul spitalelor publice, care și așa sunt subfinanțate, atunci, până la dezastru, nu mai e decât o jumătate de pas. Și asta rezultă clar dintr-o analiză făcută de SCJUT și înaintată Guvernului României, la nivel micro. Adică, la nivelul evoluției costurilor și finanțării Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara, în perioada 2019-2023.
Din calcule, a rezultat că, în anul 2023, costurile pentru încălzire, iluminat și forță motrică au crescut cu 119.07%, respectiv cu 22.69% pentru apă, canal și salubritate. La fel și cheltuielile cu medicamente – creșteri și de peste 500%. Acest lucru a dus invariabil la epuizarea stocurilor în mod constant și la grave carențe în managementul pacientului. De asemenea, la imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgență. Cât despre cheltuielile SCJUT la capitolul de materiale sanitare, și acestea au înregistrat creșteri importante, chiar și de peste 300%, pentru toate tipurile, inclusiv cele de bază/critice. Nici prețurile pentru oxigenul medical, nu mai sunt ce au fost. Dacă pe pe primele 6 luni din anul 2019, SCJUT a cheltuit 530,704.89 RON, în aceeași perioadă din 2023 suma a ajuns la 1,011,618.10 RON. Dublu! Toate astea, în timp ce, valoarea TCP, practic punctul forte de finanțare a spitalelor de stat, a crescut cu doar…15%!!!
Așa că nu mai trebuie să mire pe nimeni, mai ales pe cei care au cotizat la CAS, că, în curând, toți bolnavii vor reveni la vremurile de altădată: vor intra pe porțile spitalelor, la recomandarea medicului, cu plasa de medicamente și materiale sanitare, ca să vadă lumina de a doua zi! Și asta, evident, datorită lipsei de viziune și, fără doar și poate, a… politicilor sanitare din ultimele trei decenii. Toate în detrimentul spitalelor de stat, dar în beneficiul feudalilor din privat!
Dar cand fura Craina cat a fost sef la Spitalul Judetean nu povestiti? Toate contractele spitalului le zeciuia Craina prin spaga.
Dacă le stiti, va aștept cu ele. Punctual. Cu probele pe masa. După, povestesc.
În clinicile de stat se bifează doar consultații cu diagnostice slab cotate DRG.
Pentru diagnosticele cu DRG ridicat, pacientele sunt invitate la clinicile private și banii multi de la Casa de Sănătate sunt virați în clinicile private.
Asta așa, pentru știința celui care scrie să se afle în treabă, nu de alta, dar ca de obicei, politica știi tu cui.
Că te dai deștept.
Scrie, de vreo trei ori prin text, ca totul e in interesul privatului. Ca tot vrei sa pari interesant! Dacă tot le știi pe toate, poți măcar sa probezi, pe concret, ceva din expunerea ta? In afara de vorbe!
Așa și?
Dai 100 de lei și primești înapoi de 150 de ori mai mult la sfârșitul lunii, de la statul eșuat, iar ca urmare a acelei sute mai ai și ceva paciente pentru cabinetul privat.
Sincer am citit articolul de mai multe ori și am ajuns la concluzia că soarele e foarte puternic.
Cred ca pastilele sunt puternice! Nu Soarele! Și concluzii tragi, când ai argumente/probe, nu povesti.