De două săptămâni şi jumătate, moneda naţională este una dintre cele mai stabile din regiune iar cursul euro fluctuează într-un culoar de circa jumătate de ban, fără ca acesta să depăşească pragul de 4,42 lei.
Perioada analizată a început cu o medie de 4,4156 lei şi s-a încheiat la 4,4158 lei, cu un minim de 4,4142 şi un maxim de 4,4171 lei. Ultima şedinţă a intervalului s-a deschis la 4,4180 lei, tranzacţiile realizându-se între 4,4150 şi 4,4190 lei, pentru ca la închidere cotaţiile să fie de 4,4140 – 4,4170 lei. Stabilitatea leului ar trebui să se menţină până în ultima săptămână a luni, atunci când va avea loc penultima întâlnire din acest an a Comitetului de politică monetară a Rezervei Federale americane (FOMC).
În funcţie de deciziile luate în privinţa dobânzii de politică monetară din SUA, în faţa raportului euro/leu se află două praguri de rezistenţă importante, cele de la 4,43 şi 4,45 lei. În cazul în care FOMC va majora dobânda, prima dată de la finalul lui 2008, sau va lansa semnale clare că o va face în decembrie, cele două praguri vor fi depăşte deschizând drumul către 4,5 lei şi înmulţirii ieşirlor de capital speculativ.
Până atunci, investitorii de pe pieţele internaţionale şi-au redus poziţiile pe moneda americană care s-a depreciat în faţa celei europene. Aceasta s-a reflectat în evoluţia cursului dolarului, care a scăzut în 15 octombrie la 3,8569 lei, minim al ultimelor trei săptămâni, dar a terminat perioada la 3,8861 lei, când cotaţiile din piaţa valutară au fuctuat între 3,876 şi 3,898 lei, mai jos cu jumătate de ban faţă de sfârşitul săptămânii precedente.
Media monedei elveţiene, care s-a apreciat pe pieţele internaţionale de la 1,095 la 1,078 franci/euro, a crescut de la 4,0358 la 4,0774 lei, curs care nu a mai fost atins de la începutul lui septembrie. Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1268 la 1,1496 dolari, maxim al ultimelor două luni. Pieţele americane au închis la finalul perioadei la 1,1353 dolari.
Euro a intrat pe o pantă ascendentă de la jumătatea lunii trecute, după ultima şedinţă a Comitetului de politică monetară a Rezervei Federale americane, unde a fost decisă menţinerea dobânzii aproape de 0%, nivel stabilit la finalul lui 2008. Aprecierea euro nu este pe placul celor de la BCE, în lupta lor cu deflaţia. Recent, Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că ţinta de 2% pentru inflaţie va fi ratată, din cauza declinului dramatic al preţurilor petrolului.
La rândul său, vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, a afirmat că majorarea dobânzilor de către Fed poate avea repercusiuni globale mai mari decât în trecut întrucât economia s-a schimbat, iar băncile centrale au puţină experienţă în creşterea dobânzilor de la nivelul zero.
Analiza cuprinde perioada 12 – 16octombrie