În ciuda faptului că primele atestări privind Poliţia Română datează de pe vremea lui Mihai Viteazul, acest organ al statului se afişează docil puterii banilor, a nepăsării şi a lenei. Cu toată reclama exagerată pe care şi-o fac, cum că ei ar fi responsabili de asigurarea liniştii în domeniul public, că ei te apară şi te protejează, că îţi aud strigătele disperate de ajutor şi intervin cu succes şi multe altele, poliţia şade frumos pe fese şi nici nu intenţionează să se clintească pentru a rezolva problemele cetăţenilor. În schimb, cea mai intensă şi îndrăgită activitate a “hoţilor în uniformă” a fost şi va rămâne, sancţionarea. Nu orice fel de sancţionare ci aceea ce produce, o amendă ici-colo, o şpagă, o atenţie, o măslină.

Centrul timişorean, intrat recent în lucru, abundă de “miliţieni” ce pândesc la fiecare colţ şoferii ghinionişti ce n-au citit în ultimul timp presa şi se avântă pe străzile închise circulaţiei. Fluieră, se agită, dau amenzi pe bandă rulantă şi explică cu pseudo-vocabularul lor “ilegalitatea” comisă, desigur, în conformitate cu legea.
Între timp, pe una dintre străzile importante din Piaţa Unirii, un bărbat ce prezintă, la pachet, dereglări comportamentale şi psihice este lăsat în pace să-şi deruleze acţiunile de agresare.Ce de făcut? Apel la 112, după cum au fost toţi cetăţenii informaţi,în caz de urgenţă care necesită intervenţia promptă a structurilor de poliţie pentru soluţionarea evenimentului. La telefon răspunde o cucoană plictisită de viaţă ce probabil îşi soarbe cafeaua liniştită în timp ce tu eşti tranşat în plină strada. Aceasta îţi pune calm întrebările de rutină, cum te numeşti, unde te afli, care îţi este problema dar grupa sanguină, ce ai mâncat la prânz şi ce ai mai făcut în ultimul timp, după care îţi face legătura cu poliţia. După câteva minute şi încă o serie de întrebări irelevante, te anunţă că vor ajunge “în cel mai scurt timp”. Dar nu … sau cel puţin ei au altă noţiune a timpului.

Ajunşi şi ei la faţa locului după ce, probabil s-au oprit la o shaorma, se arată foarte indignaţi că întregul show s-a terminat şi au fost nevoiţi să se deplaseze degeaba, infractorul reuşind să fugă. Reuşind să fugă,sintagmă nepotrivită aş spune, deoarece ar fi avut timp să scrie un roman şi să plece în pas de plimbare de la locul faptei.

Astfel, aşa poţi deceda în linişte în inima oraşului de pe Bega, fără ca “miliţienii” să intervină. Ochiul legii nu e doar atins de miopie, a orbit de-a dreptul.

Spune-ţi opinia civilizat!