protest-la-spitalul-judetean

Fără doar și poate, Raul Pătrașcu, de-acum celebrul și mult trâmbițatul absolvent de “Yale” SUA, a fost, încă de la bun început, doar varianta de avarie și de rezervă pentru conducerea Spitalului Județean Timișoara. Indiferent cât de indispensabil, inteligent si bine pregătit se crede, Raul Pătrașcu, tânărul cercetător de renume mondial și apreciat de mai marii lumii, trebuie să înțeleagă, până nu e prea târziu, că șansa și conjunctura politică nu au nimic în comun cu profesionalismul sau adevarul! Și ca, evident, mai multă modestie, nu a stricat și nu a dăunat nimănui! Așadar, varianta cu “mi s-a solicitat CV-ul la Ministerul Sănătății”, in condițiile in care domnia sa este un cvasianonim, rămâne de domeniul fantasticului și nu reprezintă altceva decât nutrețuri pentru fraieri! Și lipsă de respect pentru mentalul colectiv!

Ca sa înțeleagă tot poporul și, nu în ultimul rând, excelența sa Raul Pătrașcu, grupul de lucru liberal, cu interese majore în sănătate, ghidonat de europarlamentarul Cristian Bușoi, ar fi încercat sa-l impună, inițial, la conducerea SCJUT, pe prof. dr. Virgil Păunescu, șeful de la Oncogen. N-a fost să fie, întrucât prof. Păunescu a fost extrem de încurcat de…o cratima dintr-un referat al DNA, detalii aici. Trist, dar adevărat! Paralel cu efortul grupului de lucru liberal, de a-l impune pe prof Păunescu în fruntea SCJUT – nu mai spunem ce nume purta acesta înainte de a-și schimba identitatea prin sentința judecătorească, ca o sa plângă, iarăși, că e discriminat – un alt liberal de soi, nu mai puțin celebrul prof. dr. Mihai Ionac, “rupea ușa” proaspătului ministru al sănătății, Victor Costache, într-o dimineața de marți, oferindu-și expertiza și serviciile, ambele (in)contestabile, pentru a prelua frâiele celui mai mare spital din vestul României. Noroc cu primarul Timișoarei, liberalul Nicolae Robu care, într-un moment de luciditate, a blocat “transferul”, exprimându-se exact așa: “Nu vreau sa înceapă carnagiul la Spitalul Județean. Nu avem nevoie de circ, vendete și de răzbunări inutile…”. Corect din toate punctele de vedere! Cu atât mai mult cu cât, nu-i așa, conform declarației sale publice, primarul Robu a recunoscut cu subiect și predicat că fostul manager al SCJUT, prof. dr. Marius Craina, este un profesionist desăvârșit, cu care a colaborat foarte bine, căruia nu are ce sa-i reproșeze și ca singura vină a acestuia este că…e membru PSD, detalii aici! Da, ați citit bine…simplu membru PSD, fără funcții de conducere în structura politică! Acum, în logica asta a primarului Timișoarei, ce ar fi dacă sutele de mii de membri PSD și-ar pierde locurile de muncă doar pentru simpla vină ca sunt oameni de stânga? Aberant!

Cascadorii râsului

Bun, oricum, indiferent ce ar fi vrut primarul Robu, dar a intuit-o bine, circ și revoltă la Spitalul Județean Timișoara tot a fost! Grație prof.dr. Mihai Ionac, fost șef de secție la Chirurgie Vasculară, care a reușit sa irite pe toată lumea, în momentul în care a postat pe grupul intern de WhatsApp un document, care purta semnătura ministrului sănătății, Victor Costache, fără număr de inregistrare, prin care prof. Craina era înlocuit din funcție cu absolventul de Yale, Raul Pătrașcu, detalii aici! Metoda și maniera de lucru a iritat lumea, nicidecum rocada! Oamenii au ieșit în fata spitalului, au protestat, au pus întrebări și au dorit sa știe cum de a fost posibil ca un document oficial și incomplet, care nu ajunsese pe cai legale de comunicare la SCJUT, este fluturat pe WhatsApp de către terți. Chiar dacă, ulterior, odată cu izbucnirea circului, manifestul a fost șters, iar grupul de WhatsApp, închis, detalii aici! Este clar, ca lumina zilei, cine a servit documentul prof Ionac! Așadar, înființarea unei comisii de ancheta, care sa facă verificări privind scurgerile ilegale de informații, reprezintă, din nou, nimic altceva, decât o altă porție de nutrețuri pentru fraieri, nu-i așa, domnule Costache? In fine, cam aceasta este, pe scurt, povestea succesiunii la tronul mult râvnit al Spitalului Județean Timișoara, cu doua mici mențiuni. Prima, diferența de valoare netă dintre prof. Ionac, care și-a oferit serviciile dar nu a fost să fie și cercetătorul Pătrașcu care, deși nu și-a dorit funcția, a primit-o pe tavă, după ce i-a fost solicitat CV-ul! Și a doua, Pătrașcu și-a dorit mereu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru că, până la urmă, lumea trebuie sa înțeleagă că, tot ceea ce începe cu “sănătate”, nu are nicio tangență cu liberalismul, ci cu USR-ismul! Ca doar nu crede cineva ca USR-ul lui Barna și Cioloș a votat degeaba moțiunea de cenzura, care a dus la căderea Guvernului PSD!? Nici măcar fostul ministru al sănătății al Guvernării Cioloș, tehnocratul Voiculescu, nu înghite gălușca asta!

Derapaje emoționale

Revenind la cercetătorul Raul Pătrașcu, proaspăt absolvent de UMF Timișoara -promoția 2019 (fără examen de rezidențiat!), acesta a reușit sa facă deliciul mass-media, încă de la înscăunare! În primul rând, datorită limbajului viu-colorat și al arogantei, de care a dat dovada în discuțiile cu foștii săi colegi de an de la UMF Timișoara, pe grupul intern de WhatsApp. I-a făcut troacă de porci pe “pișpiricii” aia, fluturându-și realizările mărețe și făcând trimitere la Google, cu deja celebra frază: “Păi băi băieți, ia dați un google și rușinați-vă. Și spuneți-mi cât la sută ați făcut voi pe lângă mine. Rușine!” Mai mult, acest mic Tarzan din fruntea SCJUT, mai scapă o chestie interesantă: “Ma doare în cot de mulțumiri, dar e patologic să spui că îmi arog merite pentru munca altora”. Din nou, două mici adnotări. Prima ar fi că Raul Pătrașcu nu și-a cerut scuze, în mod public, pentru derapajul de limbaj, lipsa de modestie și nici pentru aroganta crasă de care a dat dovadă ci s-a mulțumit sa spună că “ieșirea in decor” nu a fost făcută in calitate sa de manager al SCJUT, detalii aici! Parcă mai contează din moment ce sensibilitatea, limbajul și compasiunea sunt calități umane obligatorii, nu manageriale! Cât privește “patologia” arogării de merite pentru munca altora, nu mai târziu de ieri, managerul, chimistul, fizicianul și doctorul Raul Pătrașcu a anunțat pe pagina sa de Facebook ceva fenomenal: ca sănătatea se află deasupra jocurilor politice și ca a reușit deblocarea sumei de 10,5 mil RON pentru achiziția de aparatura medicală vitala pentru SCJUT. Acum, aia cu sănătatea, conform căreia se află dincolo de jocurile politice, e o minciună de doi lei, având in vedere traiectoria pe care a poposit Pătrașcu la SCJUT. Ca sa nu mai intram in alte detalii! Cât privește “patologia” arogării de merite pe munca altora, aici e mult mai simplu de încadrat (vezi document anexă), având în vedere ca banii, la care face referire, fuseseră alocați către SCJUT din 23 mai 2019, licitațiile de achiziții fiind finalizate, domnului manager Pătrașcu rămânându-i doar să semneze procesul-verbal de recepție și sa facă plata aparaturii către furnizori. Nu înainte ca la fete, ci după livrare! E clar?


“Patologie” sau demagogie?

In fapt, managerul-minune Raul Pătrașcu nu a deblocat nimic, banii erau deja la dispoziția SCJUT din primăvara lui 2019, licitațiile erau deja organizate și finalizate încă din toamna acestui an. Practic, abia acum, câștigătorii licitației au trimis SCJUT documentele aferente de plată (facturile), iar Ministerul Sănătății, cum era și normal, a făcut plățile din suma deja alocată unității medicale, încă din luna mai a.c. Absolut contractual, comercial și legal! Poate doar la Yale sau McKenzie se pot face plăți, fără a avea vreun document justificativ la bază, vreo factură, fie ea și pro-formă!? Mai mult, suma de 10,5 milioane RON “deblocată” de managerul-minune este, de fapt, de circa 8 mil RON, întrucât diferența de peste 2 mil RON a fost deja utilizată și cheltuita pentru Centrul de Mari Arsi de la Timișoara! Posibil că domnia sa, Raul Pătrașcu, a deblocat și aceasta sumă, care e deja plătită către furnizorii de servicii de luni de zile!? Nimic imposibil, când vine vorba despre super-managerul SCJUT! Oricum, toate aceste derapaje, ca sa nu le încadram altfel, sunt exact din categoria “absolventului de Yale”, care doar și-a finalizat studiile la universitatea americană, ulterior aflându-se și probându-se ca, în fapt, primii doi ani de studii, i-a petrecut la o un institut de învățământ anonim. Normal, asta nu scrie în CV-ul dlui Raul Pătrașcu pentru ca domnia sa a considerat ca nu vrea sa încarce mentalul colectiv cu prea multe informații! E ca și cum, extrapolând, faci învățământ la privat și iți dai licența la stat și, ups, devii absolvent de stat! Același Raul Pătrașcu nu a reușit sa explice, nici măcar acum, fără bâlbe, driblinguri și jumătăți de adevăr, cum a reușit sa participe la cursurile, laboratoarele și sa facă față prezenței obligatorii de la UMF Timișoara, în mandatul sau de un an la cabinetul premierului Cioloș, în calitatea sa de consilier pe probleme de sănătate!? Povestea cu derogarea de la UMF Timișoara, în condițiile în care instituția de învățământ nu e una la fără frecvență, sperăm sa fie lămurită, în baza legii, cât mai repede de către rectoratul unității care, fie vorba între noi, se da de ceasul morții, acum, sa descopere o derogare…care nu exista, cel puțin, în forma scrisă!? Rămâne de văzut și care vor fi răspunsurile celor de la Yale, Hamilton și John Hopkins, nume atât de des fluturate în ultima perioada, în prezentările elogioase făcute dlui Raul Pătrașcu, încât au fost duse în derizoriu.

In loc de concluzii

Un lucru e cert. Raul Pătrașcu se chinuie sa demonstreze ca managementul SCJUT nu e deloc o pălărie prea mare pentru domnia sa! Genul de supraom care e bun la orice și bun la toate! Nimic rău până aici doar ca a început, fără echivoc, cu stângul! Pare mai mult a Peter Pan (fără nicio legătura cu sindromul) deși, astăzi, așa cum stau lucrurile, i s-ar potrivi mai mult un Anton Pann. Măcar ultimul era poet, muzician…

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.