SANY0015

Nicolae Robu, primarul Timişoarei, este cu certitudine, cel mai „intrus” politician pe care l-a vut oraşul de pe Bega, acesta ajungând pe actuala funcţie, datorită „omului” Robu şi nu a „politicianului” Robu, aşa cum sute sau chiar mii de timişoreni îi repetă mereu edilului de pe Bega.

Aşa cu omul de rând se declară tot mai dezamăgit de clasa politică existentă la nivel local şi naţional, acelaşi lucru pare să-l exprime chiar şi politicianul Nicolae Robu, unde altundeva dacă nu pe reţeaua de socializare pe care o îndrăgeşte atât de mult – Facebook.

Primarul a postat un „bilanţ” la aproape 25 de ani de la Revoluţia Română Anticomunistă din Decembrie 1989, cu ajutorul căruia atacă virulent PSD şi prin care cere o coaliţie a partidelor de dreapta, susţinând că, la Timişoara, acestea trebuie să-şi „unească forţele”.

„GÂNDURI „FACEBOOK” DE DREAPTA, PENTRU DREAPTA,
DINTR-UN ORAŞ DE DREAPTA

S-au scurs, iată, aproape 25 de ani de la Revoluţia Română Anticomunistă din Decembrie 1989. Ne-am angajat, atunci, noi, ca popor, să ne construim o societate democratică, în care fiecare să se poată realiza după merite, în libertate şi egalitate de şansă şi de tratament. Ne-am angajat ca în plan politic să funcţionăm pluripartinic, în diversitate ideologică, într-o competiţie care să-i promoveze la putere în fiecare moment pe cei mai buni. E timpul ca acum, la 25 de ani, să facem un bilanţ. Desigur, pe FB putem vorbi doar de unul ultrasumar. Şi totuşi:
1. România de astăzi este, fără îndoială, un stat democratic, dar cu o democraţie insuficient consolidată. Statul de drept nu este pe deplin funcţional, din timp în timp apărând derapaje şi cel puţin tentative sau măcar tentaţii de încălcare a regulilor lui. Toate partidele ajunse la putere -mai puţin sau aproape deloc PNL şi acest lucru este o realitate incontestabilă- au fost acuzate în timp, cu suficiente ilustrări, de astfel de derapaje, tentative sau tentaţii. Stânga politică -PSD şi precursorii săi- au „excelat” la aşa ceva, iar astăzi, nimic nu pare să se fi schimbat în bine în mentalitatea şi practicile stângii. Iar concluzia mea este că PSD are în genă, pur şi simplu, desconsiderarea statului de drept.
2. În privința meritocrației, ce să vorbim?! Ea a fost cvasiinexistentă, clientelismul fiind preferat în mod detașat. Din nou, „excelența” o deține tot PSD -și din nou, în opinia mea, de la nivel de genă :(-, chiar dacă nici alții -și aici, din păcate, admit că PNL nu face excepție decât insular- nu se disting suficient în bine.
3. Pluripartitismul a funcționat într-o manieră păguboasă, într-o fărâmițare excesivă și total necristalizat ideologic. Fărâmițarea s-a manifestat, din păcate, exclusiv, în zona dreptei și, ca într-un „făcut”, parcă, de îndată ce anumite coagulări au avut loc, au urmat iar şi iar scindări. Pe acest fond, s-a ajuns mereu la alianţe. NICIUNA nu a funcţionat! De regulă, au fost contradictorii ideologic: CDR (dr) + PD (atunci st), PDL (dr) + PSD (st), PNL (dr) + PSD (st).

CONCLUZII:
1. Cel mai rău lucru care se poate întâmpla României este rămânerea pe termen lung -şi chiar mediu sau scurt!- la putere a stângii (PSD) şi mai ales extinderea acestei puteri spre Preşedinţie sau în administraţia publică locală
2. Cel mai bun lucru pe care îl pot face partidele de dreapta este SĂ-ŞI UNEASCĂ FORŢELE. Acest lucru trebuie să înceapă de jos, din administraţia publică locală şi să continue până la vârf, inclusiv cu fuziuni. Avem şansa să avem un partid de dreapta istoric -PNL-, cu o istorie strălucită, cu care oricine se poate mândri şi care în mod incontestabil este, la ora actuală, partidul de dreapta numărul 1 în România, în jurul ori şi mai bine în cadrul lui, coagularea dreptei româneşti poate avea loc. Nu este nevoie pentru asta decât de minţi limpezi şi prevalenţă a binelui României dincolo de orice!” a postat Robu, pe Facebook, duminică dimineaţă.