De departe, în ultimele două luni, cea mai mare activistă politică, atât în războiul PNL – USR, cât și în fratricidul PNL – PNL, care vizează alegerile interne din partid, a fost senatorul de Timiș, Alina Gorghiu. Cert e că nimeni nu s-ar rupe în halul acesta, dacă nu ar exista vreo miză personală, suficient de mare și tentantă, pe persoană fizică autorizată.
E suficientă o simplă privire pe pagina de Facebook a parlamentarului ca oricine să realizeze că, de fapt, dincolo de expunerea deșănțată și de partizanat politic, există o promisiune. O agenda personală, un traseu propriu pentru Alina Gorghiu! Și postările publice ale senatorului de Timiș, care a devenit un soi de proxy sau o agenție de știri a premierului Florin Cîțu, trec cu mult peste dragostea față de liberalism sau față de, încă, premierul României, Florin Câțu.
Se vede de la poștă că, așa cum s-au desfășurat ostilitățile în Guvernul României, cel puțin în ultimele zile, PSD-ul lui Marcel Ciolacu, în ciuda discursului public ezitant, sforăitor și rigid, e un soi de breloc al PNL, via Palatul Cotroceni. Și jocul de glezne făcut de combinatorii social-democrați, când au pus umărul la trântirea moțiunii de cenzură, denotă o singură miză: nu binele românilor, așa cum tot propovăduiesc pesediștii, ci instalarea lui Florin Cîțu în fruntea PNL, la alegerile de pe 25 septembrie. După care Cîțu, evident, devine dispensabil.
E clar că și USR a pornit în această bătălie politică cu stângul și a oferit muniție, la greu, atât celor de la PNL, cât și celor de la PSD. ”Oamenii noi” au vrut să fie și la putere și în opoziție, demagogie și ipocrizie rar întâlnite. Să depui o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, doar ca să plece un singur om, numai Liviu Dragnea, când l-a schimbat pe Sorin Grindeanu, a fost capabil de așa ceva. Oricum, pe fond, USR are dreptate: Marcel Ciolacu a trecut în #echipacâștigătoare a lui Florin Cîțu. Nu oricum, ci big time!
Și PNL a tot trâmbițat despre ”alianța toxică” dintre USR – AUR. Ba chiar a reclamat-o la vârful Uniunii Europene, de parcă politica internă e de nasul celor de la Bruxelles. Asta cu pâra pe la Înalta Poartă e de noaptea minții, un joc demn de copii, scăpați de sub supraveghere parentală! Cert e că la cum s-a învârtit, în ultimele zile, cuvântul ”toxic” a intrat în dicționarul politic românesc. De parcă tot ceea ce nu coincide cu interesele PNL și PSD… miroase și omoară și tot ceea ce emană noul USL e doar ozon pur 100%. Cu aromă de iasomie!
În logica asta maoisto-troțkistă, e clar că și contracandidatul lui Florin Cîțu, la alegerile pentru funcția de președinte al PNL, recte Ludovid Orban, e tot ”toxic”, alături de toată echipa lui liberală. Sigur că, în urmă cu ani, în 2003, când PNL a votat umăr la umăr cu PD și cu PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor, moțiunea de cenzură care viza Guvernul Năstase atunci, evident, nu a fost vorba despre nicio ”alianță toxică”. Din contra, a fost una tot în interesul românilor! Demagogie pură!
Joc de cuvinte
Și, în urmă cu câteva zile, înainte de trântirea moțiunii de cenzură, când PSD transmitea mesaje în eter, senatorul de Timiș, Alina Gorghiu, spunea într-o postare publică de pe pagina de Facebook: ”Poziția PSD nu trebuie să ne mire. Este dușmanul nr. 1 al PNL, al României”. Ca mai apoi, la nici 24 de ore distanță, după jocul de picioare și de rol din Parlamentul României, Gorghiu să revină și să nuanțeze: ”Adversarul PNL este și va fi PSD…”
Evident, diferența dintre dușman și adversar este de la cer la pământ. Și nuanțarea este extrem de importantă, dincolo de discursul de comsomolist al Alinei Gorghiu! Să declari că un partid este ”dușmanul numărul 1 al PNL, al României” este dovada puternică a unui cuvânt consacrat activiștilor comuniști! Din formularea senatorului, ca tacâmul să fie complet, mai lipsește doar… ”de clasă”. În oglindă și în retorică inversă, evident, în perioada 2011-2014, când PNL a fost aliatul de nădejde al ”dușmanului nr. 1” PSD, în USL, nu se poate vorbi despre o ”alianță toxică”. Căci, din nou, debarcarea lui Traian Băsescu a fost, nu-i așa, în interesul românilor. A fost pentru reformă! A fost pentru eliberarea României, nu? O altă demagogie pură, exact cum descrie DEX-ul!
Partea bună e că, în sfârșit, pentru prima data în istorie, senatorul Alina Gorghiu recunoaște că, atunci când s-a format USL, PNL a dormit în pat, pentru 3 ani de guvernare, cu ”dușmanul nr. 1 al României”. Mai exact cu PSD-ul lui Liviu Dragnea! Și tot răul spre bine pentru că, la final de război, când câmpurile de luptă erau oricum pline de sânge, așa cum ne-a obișnuit, s-a trezit și viteazul deputat liberal de Timiș, Ben Oni Ardelean, care a mai înfipt o baionetă, mișelește, în useriștii căzuți deja la pământ.
Partea bună e că deputatul, aflat la al treilea mandat în Parlamentul României, are și o explicație pentru absența de pe câmpul de luptă: ”Am încercat din răsputeri să mă abțin zilele acestea, însă deja e prea mult…”. Dincolo de teatralitatea discursului public, presărat cu momente tragi-comice de genul ”sunt mândru că sunt român, creștin și liberal” și ”țara a fost mereu bine pe mâini liberale”, un singur lucru e de punctat aici: 1907 – Flămânzi, ultima răscoală țărănească din Europa, înăbușită în sânge de un guvern liberal, condus de D.A Sturdza. Peste 10.000 de victime, gospodării rase de pe fața pământului cu tunul! Nimic altceva decât istorie!
Vocabular politic
Și, după circul de ieri din Parlamentul României – de fapt, nimic nou, căci totul e în aceeași notă de zile întregi – când vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Florin Roman, a fost evacuate de cei de la AUR, un nou cuvânt a apărut în dicționarul liberal: mineriadă politică! Dincolo de exagerări evidente, de victimizări și de rularea termenului de ”violență”, realitatea este departe de cea descrisă și pictată de liberalii din gruparea Cîțu. Ani lumină! Cert e că, în tot acest film artistic, PSD încă mai încearcă să explice… inexplicabilul. Semn că social-democrații încă mai cred că românii, spectatori fără voie la acest show grobian, reprezintă o adunătură de vite cu conștiință.
E cât se poate de limpede că PSD îl vrea pe Cîțu împăiat, cel puțin până trece cu bine de alegerile interne din PNL pentru funcția de președinte, stabilite pe data de 25 septembrie a.c. Blat total! Cu atât mai mult cu cât, din orice poziție, cot la cot cu liberalii, social-democrații au încercat să oprească moțiunea USR-AUR de a fi votată. Nu numai că a încercat, dar a făcut-o pe sub masa!
Și să ne aducem aminte că, în primă fază, PSD a spus că va vota moțiunea împotriva lui Florin Cîțu. Asta a fost prima variantă! A doua, că nu va mai vota varianta USR-AUR, ca a treia să fie că va merge în Parlament cu moțiunea proprie. După, pesediștii au afirmat că nu o mai depun. Mai apoi, că vor vota totuși moțiunea celorlalți, dacă aceasta ajunge să fie dezbătută în camerele reunite ale Parlamentului, știind clar se va pune de-a curmezișul drumului. De atunci, a tot tergiversat-o, în notele noului USL, în comisii, ori de câte ori, a avut prilejul, la înțelegere cu PNL. Rezultatul l-am văzut cu toții, ieri, în Parlamentul României.
E trist că, nici în ceasul al doisprezecelea, PSD nu a priceput că orice dialog rațional trebuie să aibă o logică. Și tot ce a oferit PSD în aceste zile nu au fost altceva decât explicații de evul mediu… timpuriu. Nu-i mai crede nimeni, nici dacă s-ar face transplant de creier de la giboni, cercopiteci sau macaci la sciuride. Acesta e și motivul pentru care PSD nu va (re)deveni prea curând vreun partid sau vreun partener credibil și frecventabil, tocmai pentru că face totul pe sub masa sau pe la spate, în funcție de interesele de grup și de conjuncturi de moment.
Și în tot acest timp în care moneda națională se depreciază zi de zi și în care prețurile cresc văzând cu ochii, românii așteaptă înfrigurați prima factură la utilități care, cu siguranță, le va aduce pe buze nume de politicieni autohtoni. Atât din tabăra celor aflați la guvernare și care nu au altă preocupare decât alegerile interne din partid și viitoare sinecuri, cât și a celor din opoziție care forțează ridicolul cu o retorică goală de conținut, încercând să ascundă cât mai bine blatul pe sub masă.
