În zona Banatului, cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Legenda dictează existenţa Joimăriţei, un personaj mitologic feminin ce cutreiera satele în această zi, urmărind să pedepsească fecioarele ce întârziau să-şi toarcă lână, iar pe cele mai leneşe le luă cu ea şi le devora. De asemenea, tradiţia dictează că, în Joia Mare, cerul se deschide şi sufletele celor morţi se întorc la origini, iar cei vii aprind lumânări în cimitire. În cultura populară, joia din săptămâna patimilior marchează ritualul de vopsire şi încondeiere al ouălelor. Se spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică, iar dacă sunt sfinţite de la biserică şi îngropate în gospodărie, protejează de grindină şi piatră. Ciocnitul ouălelor îşi are şi el rădăcinile împământate în tradiţie, reprezentând sacrificiul divinităţii primordiale. Astfel, în prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos. În această zi, superstiţiile spun că nu se doarme şi nu se spală haine. Se spune că cine doarme în această zi va rămâne trândav tot anul, iar femeile se transformă în Joimăriţe şi nu vor mai fi capabile de lucru întregul an. În ceea ce priveşte spălatul rufelor, vorbele din bătrâni spun că în loc de pomană, morţilor li se vor aduce lături din spălături. Tot în această zi când se sfinţesc în bisericile romano-catolice uleiurile pentru bolnavi, pentru botezuri sau nunţi şi la liturghia Cinei de Taină, de seară, se face spălatul picioarelor. Femeile care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paştelui şi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, pentru că nu rodeşte.
Bănăţenii consideră dimineaţa dumincii de Paşti a fi cea mai importantă. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele. La micul dejun se răspândeşte fum de tămâie peste bucate, apoi fiecare mesean este servit cu o bucăţică de paşti ( pâine îmbibată în vin, sfinţite). Masa festivă este una bogată de pe care nu trebuie să lipsească tradiţionalele ouă roşii, cozonacul rumenit şi drobul, pe lângă acestea bănăţenii se înfrupta din ciolan de porc fiert, friptură de miel, caltaboş sau delicioasele sărmăluţe bănăţene. La sate, cea de-a doua şi a treia zi de Paşti sunt rezervate jocului popular. Sătenii, însoţiţi de musafiri, pornesc spre centrul satului şi în faţa bisericii intră cu toţii în horă mare.
Banatul se bucură încă o dată de multiculturalitatea zonei. Fiecare etnie ce i-a păşit pământurile, lăsând o parte din sine aici. Indiferent dacă e vorba de tradiţii religioase sau nu, câte un fir de datini de la fiecare conturează un buchet frumos de Paşte.
