Cele mai citite articole în ultima săptămână

Din aceeași categorie

Rocada mare! Serviciile de informații au creionat pașii care au dus la soluția câștigătoare în dosarul de corupție al prof. dr. Mihai Ionac

Vocea Timișului va susține permanent adevărul!
Un raport de analiză și sinteză, efectuat de unul dintre serviciile de informații românești cu competențe în domeniul siguranției naționale, descrie, într-un mod absolut amănunțit, modalitatea în care fostul șef al Secției Clinice de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu” Timișoara a scăpat nevătămat, după o anchetă penală, începută de procurorul Mihaela Pop, actualmente judecător la Sânnicolau Mare, dar finalizată de fostul magistrat al DNA, Lucian Papici.

Practic, ambele soluții de clasare, în dosarele în care prof. dr. Mihai Ionac era cap de listă, alături de conf. dr. Lucian Jiga și asistent-șef Simona Banciu, au fost pronunțate de procurorul Papici. Prima decizie, cea din februarie 2018, a scos din schemă acuzația de luare de mită. Cea de-a doua, datată în luna mai 2021, a rezolvat și infracțiunile de abuz și înșelăciune, astfel încât cadrele medicale să rămână, în continuare, cu halate albe și imaculate. La circa două săptămâni după ultima soluție, magistratul timișorean a ieșit în pensie pe semnătura președintelui României, Klaus Werner Iohannis.

Chestiunea interesantă e că, la data de 23 iulie 2021, datorită unor informări și contestații, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș (PTT) a clasat ”în parte” calculele fostului procuror Lucian Papici, pe motiv de ”omisiune a dispunerii unei soluții”. Altfel spus, fostul magistrat al DNA a uitat să se dea un verdict în cazul unei acuzații. Așa că procurorii de la PTT, sub coperțile unui nou dosar ( 91/II/20121), au solicitat ”redeschiderea urmării penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deturnare de fonduri”, faptă prevăzută de articolul 307 din Codul Penal. Evident, chiar și din nou cu mingea în teren, în cazul prof. dr. Mihai Ionac pronosticul de reușită este unul extrem de rezervat.

Și o notă de analiză–sinteză, structurată de ofițeri de informații, aduce lumină pe anumite paliere și o nouă perspectivă, care creionează faptul că, în drumul spre victorie, magistrații implicați în descinderile din 24 aprilie 2015 de pe Secția Clinică de Chirurgie Vasculară, condusă de prof. dr. Mihai Ionac, au adoptat principiile Școlii Ardelene: teoria pașilor mărunți! Astfel încât, odată cu trecerea timpului și a jocului de picioare, probele din dosar s-au diluat, martorii și-au schimbat punctele de vedere, acuzația de mita mascată s-a transformat în donație și câte și mai câte.

Acum, în virtutea noilor evidențe, e clar un singur lucru: în ciuda faptului că dosarul împotriva fenomenelor medico-crepusculare, care se desfășurau pe secția SCJUT, a fost motivat de procurorii PTT ca fiind o ”autosesizare”, la baza descinderilor din parohia prof. dr. Mihai Ionac a stat un raport informativ al unui serviciu de informații. Așa că, n-ar trebui să mire pe nimeni că de-a lungul timpului, speța a manifestat un continuu interes din partea inițiatorilor, care au monitorizat etapele, într-un mod discret, de la distanță și fără ingerințe.

Analiza operativă, structurată pe un număr de circa 5 pagini, arată că de la preluarea cauzei prof. dr. Ionac, procurorul Papici Lucian ”nu a întreprins niciun act procedural semnificativ, în sensul investigării acuzațiilor, acesta folosindu-se doar de instituții procesuale, fără niciun suport de fapt, în probatoriu, astfel încât orice drept al statului român, de a recupera prejudiciile create și de a afla adevărul, conform interesului comun și general, stipulat în legi, a fost diminuat și anulat”.

Fiat lux

Să se facă lumină – așa spune proverbul latin! Și ca atare, fără să vorbim despre ”contraprestația sistemului” și nici despre promovarea primului procuror de caz, Mihaela Pop, chiar în mijlocul anchetei penale care viza activitățile de pe Secția Clinicii de Chirurgie Vasculară, ne oprim, totuși, la alte două elemente care au scăpat vigilenței magistraților, așa cum rezultă acestea din raportul informativ-operativ: ”…nu a a fost declinată fapta Romger Medica SRL, care privea un prejudiciu de aprox 1 milion euro și nici modul în care se realizase traficul de influență pe lângă conducerea Curții de Conturi pentru eliminarea, discreditarea și chiar înlăturarea auditorilor publici locali pe care Mihai Ionac îi bănuia a fi sursa problemelor sale cu Justiția”.

Dincolo de relațiile profesionale, personale și de afaceri ale prof. dr. Mihai Ionac, care sunt descrise milimetric – cu nume, prenume, CNP etc – tocmai pentru că reprezintă un interes operativ, în ceea ce privește jocul de glezne al organelor de urmărire penală, autorii raportului susțin că ”fără niciun temei de fapt și de drept, teoretic în mijlocul anchetei, s-a dispus clasarea cauzei pentru  infracțiunea de luare de mită și continuarea cercetărilor, aparent, sub aspectul unui abuz în serviciu, raportat la legea combaterii corupției ( L 78/2000), deoarece timp de 2 ani, din 2016-2018, nu au fost întreprinse acte de procedură penală sau procesuale, în sensul investigării probelor și acuzațiilor în cauză”.

Că totul a fost tratat cu viteza melcului turbat și cu autosificiență, o constată și analiza serviciului de informații: ”…se dispune prin ordonanță, la data de 12.02.2018, clasarea pentru infracțiunea de dare de mită și disjungerea cauzei, sub aspectul comiterii de către suspecți a unei fapte de corupție – art 297 CP rap la art 13² din L 78/2000 – și se cere organului de poliție de la SICE, delegat în cauză, să depună diligențele pentru efectuarea unei expertize contabile, fără a fi oferite niciun fel de indicii asupra căror aspecte infracționale, care ar urma să fie investigate în cauză, să concluzioneze un expert”. Altfel spus, un soi de cursă după cai verzi pe pereți!

Astfel, se arată în document, ”după alte 7 luni se decide, din nou, la data de 11 septembrie 2018, fără  niciun act administrat în cauză (cel puțin unul procedural de investigare a probelor, acuzațiilor documentelor și probelor materiale ridicate prin percheziții) printr-o altă ordonanță schimbarea încadrării juridice din abuz la legea combaterii corupție în abuz simplu, prevăzut teoretic doar de Codul Penal, astfel că responsabilitatea conducerii și gestionării investigațiilor cade in sarcina Serviciului de Investigații a Criminalității Economice (SICE) din cadrul IPJ Timiș”. Și expertiza contabilă intră în schema de lucru, după încă un an, la data de 9 octombrie 2010, când magistrații decid că mai au nevoie de ”lămuriri”.

Nici nu mai are sens să discutăm modul în care au fost formulate si solicitate răspunsuri către expertul financiar-contabil căci, așa cum rezultă din analiza de specialitate, ”…acestea sunt o consecință directă a faptului că polițistul nu a îndeplinit, încă de la mutarea în cadrul SICE, condițiile obligatorii pentru ocuparea postului, acesta neavând o pregătire de specialitate în cauzele economice, astfel că a fost vulnerabilizată întreaga situație, dacă suspecții ar fi fost trimiși în judecată, aceștia putând contesta lipsa abilităților si calificărilor angajatului MAI, finalul fiind subminarea și anihilarea oricăror șanse ale statului român de a trage la răspundere persoanele vinovate de încălcări ale legii penale”.

Fortes fortuna adiuvat

Și ”cum norocul îl favorizează doar pe cutezător”, la data de 17 octombrie 2019, ”văzând neconcludența, lipsa de pertinitate si utilitate a obiectivelor trasate de polițistul care efectua urmărirea penală în cauza repartizată SICE IPJ Timiș”, celelalte părți interesate în cauză au solicitat suplimentarea obiectivelor expertizei. Tot degeaba căci, ”fără a răspunde la majoritatea obiectivelor expertizei”, raportul financiar-contabil a fost asumat de IPJ Timiș și trei luni mai târziu, pe 24 mai 2021, ”în baza acestui singur document și în ciuda oricăror contestații și opinii separate, s-a decis clasarea asupra tuturor capetelor de acuzare”. Cert e că vestea bună a albirii medicale a avut loc la nici 3 zile de la data la care polițistul a întocmit referatul cu propunere de clasare și cu alte câteva zile înainte de pensionarea magistratului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Analiza mai scoate în evidență un aspect. Practic o posibilă explicație juridică a faptului că, la disjungerea cauzei, imediat după clasarea pentru infracțiunea de luare de mită, infracțiunea de fals intelectual este uitată. Pur și simplu omisă: ”…actul în sine, fiind un act procesual, dacă ar fi fost realizată disjungerea, ar fi întrerupt cursul prescripției speciale, astfel că dr. Ionac ar fi rămas ,,agățat,,. Deci întreruperea și reluarea termenului prescripției speciale din 18 februarie 2018 nu ar fi fost în interesul cadrelor medicale. Polițistul a investigat faptele de fals, doar în drept, nu și în fapt, neavând niciun act dispus în acest sens: constatări grafoscopice, audierea făptuitorilor cu privire la fiecare înscris întocmit în fals, expertizarea foilor de observație, care sunt documente medico-legale dar și administrative, în baza cărora sunt decontate și valorificate sume de bani, deloc de neglijat pentru bugetul public”.

Revenind la expertiza contabilă, documentul arată că, ”pe lângă modul defectuos de introducere sub aspectul obiectivelor formulate, organul de poliție a acceptat, contrar prevederilor legale, ca angajatorul să plătească analiza care, deși nu a răspuns la majoritatea obiectivelor, a fost declarată structurii financiare interne, în mod total nereal, cum că ar fi completă și că ar răspunde obiectivelor trasate”. Mai mult, motivul pentru care expertul afirmă că nu a putut răspunde la o serie de întrebări, se specifică în nota de analiză-sinteză, ține tot de o culpă a polițistului, care nu a pus la dispoziția auditorului extern toate probele necesare efectuării expertizei si formulării unor concluzii, în raport cu probele concrete administrate în dosar.

Practic, dincolo de anumite aspecte, care țin de siguranța națională, concluziile serviciului de informații sunt cât se poate de clare. Prima ar fi una halucinantă: că, datorită manevrelor evazive și interpretărilor legislative, a fost rescris statutul pacientului și medicului în România. Mai mult, că DRG-ul, metoda de calcul după care lucrează și decontează acte medicale CNAS, este o chestiune pur orientativă, fără o valoare concretă precisă, ci doar cu rol de ,,nivelare,,. Totuși, de departe, cea mai mișto chestiune care a stârnit amuzamentul este afirmația conform căreia infracțiunea de înșelăciune este una contra patrimoniului și nu poate avea ca subiect pasiv o autoritate publică, în cazul de față Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș. Altfel spus, liber la vamă!

Care interes comun și general al statului român!? Ce dacă temeiurile de fapt și de drept ale procurorului diferă de cele ale polițistului?! Unul zice că a dispus clasarea pe motiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, iar celălalt, care a ajuns la o altă concluzie, spune că se impune clasarea pentru că… fapta nu e prevăzută de legea penală. Două chestiuni total distincte din care cel puțin una scoate în evidență un lucru absolut românesc: că medicina a evoluat, prin principii inovatoare și neînțelese, la nivelul la care, deocamdată, Codul Penal nu are acoperire. Nici în articole și nici în paragrafe…

- Advertisement -
Tiberiu Kiss
Tiberiu Kiss
Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține! Click aici-citeste condiţiile de utilizare ale site-ului www.voceatimisului.ro

7 COMENTARII

  1. Un raport de analiză și sinteză se finalizează cu informarea beneficiarilor legali.
    Procesarea analitică (”Un raport de analiză și sinteză, efectuat de unul dintre serviciile de informații românești cu competențe în domeniul siguranției naționale”) are rolul de informare a factorilor de decizie.

  2. Oare tara asta mai e guvernat? Mai exista institutii ale statului? Justitia e clar ca a sucombat, a calcat-o trenul cum mergea ea legata la ochi. Se pare ca Romania e no man’s land!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai citite articole în ultimele 48 de ore