Fost poliţist la crimă organizată, actualul deputat PP-DD şi candidat la alegerile pentru Parlamentul European, Adrian Diaconu, a primit astăzi o sentinţă definitivă în cadrul unui proces „fabricat”. Diaconu, actualmente preşedinte PP-DD Timiş, a fost urmărit penal pentru şase infracţiuni de favorizare a infractorului, însă instanţa a dispus încetarea urmăririi penale ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei răspunderii penale.
Deputatul timişorean a fost victimă colaterală în bătălia pentru „ciolanul” de la Crimă Organizată de la începutul anilor 2000. Diaconu care lucra în cadrul acelui departament al Poliţiei Timiş, a fost trimis în judecată acuzaţia că a fost implicat într-o reţea de trafic de maşini şi ar fi favorizat membrii acesteia pentru a comite ilegalităţi. Adrian Diaconu, împreună cu ali doi colegi, ar fi „ajutat” înmatricularea unor maşini furate din afara graniţelor ţării, iar ancheta în aces caz a fost demarată încă din 1998, de Parchetul Militar. În 2002, dosarul a fost trimis spre judecată, dar acesta a fost „plimbat” prin mai mult instanţe vreme de mai bine de 12 ani, fără să se ajungă la o sentinţă concretă.
„Nu cred că există un proces penal mai vechi decât acesta în România. În ianuarie 2001, la o schimbare de regim politic, doi colonei se băteau pentru preluarea şefiei Crimei Organizate din Timiş, a început o mică răsmeriţă care a generat victime colaterale. Acestea erau Şoman, eu şi un subofiţer de la acea vreme. Împotriva noastră s-a început urmărirea penală pentru presupuse fapte săvârşite în 1997 şi 1998, în ideea că se începe la acea vreme şi, pe parcurs, găsesc ei de ce să se lege. Ei bine, nu au reuşit nici măcar să-l condamne pe căpitan la cele trei luni cât a stat în arest preventiv. În condiţiile acestea s-a dispus ca procesul să se lungească pentru a se ajunge într-un fel sau altul la prescripţia tuturor termenelor” ne-a declarat în exclusivitate Adrian Diaconu.
„Problema este că acest proces ne-a marcat destinele şi sunt foarte curios dacă cineva va plăti pentru bătaia asta de joc” mai spune Diaconu, a cărui proces pare să fi fost „conceput” pe aceleaşi principii ca ale comisarului BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu – poliţist trimis în judecată, de asemenea pentru favorizarea infractorului, dar caz în care s-a dovedit în foarte scurt timp faptul că dosarul său fusese „fabricat”, pentru a-l scoate din sistem întrucât a „deranjat” pe cine nu trebuia.
„Nici nu mai am puterea să mă bucur… mă voi asigura că cei care au greşit vor plăti!” a încheiat Diaconu, supărat pe un sistem judiciar care lasă mult de dorit, încă, în România.
Ca o completare, dacă îmi permiteţi, aş avea de adăugat un set de trei întrebări la care probabil nu vom primi niciodată un răspuns:
1. Mai există pe rol, în instanţele de judecată din România, un proces penal mai lung decât acesta, demarat în urmă cu mai bine de 13 ani?
2. Ce va face Ministerul Justiţiei pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete?
3. Cine e vinovat şi cine va răspunde pentru aceste fapte, care au marcat vieţile şi carierele unor oameni?
