Transfer aeroport

Încă de pe atunci, reprezentanţii DGFP Timiş au precizat că AIT nu îndeplineşte condiţiile de deductibilitate pentru întreaga sumă de 849.549 lei, reprezentând TVA, aferentă prestaţiilor de servicii marketing cu WIZZ, întrucât nu deţine un memoriu de necesitate, care să justifice aceste servicii”. Cert e că împotriva concluziilor celor de la DGFP Timiș, instituția aeroportuară a depus contestaţie în instanţă, aceasta fiind respinsă de Curtea de Apel Timișoara, care a motivat că AITnu potate valorifica în beneficiul său necesitatea angajării cheltuielilor de plată a sumelor facturate de WIZZ Air Kft Ungaria în baza contractului de marketing nr. 835/DC/30.07.2008”. Practic, atât DGFP Timiș cât și Curtea de Apel Timișoara au împărtășit aceleași concluzii, motivarea fiind pe același raționament: Aeroportul Timișoara nu a primit aprobarea Consiliului de Administraţie pentru încheierea unui astfel de contract, necesitatea şi oportunitatea acestor servicii de marketing nu poate fi justificată și, nu în ultimul rând, pentru valoarea acestui contract, în sumă de 2.548.506,90 Euro,  aeroportul nu deţine nici un document justificativ. Kanietz filma!

Datorii…reciproce

La ora actuala, tocmai pentru a avea tabloul complet al combinațiilor de pe Aeroportul Timișoara, trebuie spus că instituția de stat are mai multe procese pe rolul instanţelor de judecată  din România cu compania WIZZ, dar şi cu o altă companie aeriană, SC CARPATAIR SA. Pe de-o parte, Aeroportul Timișoara a acţionat în instanţă compania WIZZ pentru neplata tarifelor facturate şi neîncasate de la compania maghiară, în cuantum de circa 2,5 milioane euro. Tot pentru sfânta dreptate, specificăm faptul că procesul a fost deschis de fostul director al AIT, pedelistul Cornel Sămărtinean. În această speță, Aeroportul Timișoara a avut câştig de cauză, sentinţa nr. 3 din 16 mai 2012, emisă de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, stabilind că unitatea aeroportuară are de primit de la WIZZ suma de 2.452.619,61 Euro. Chiar dacă sentinţa a devenit definitivă şi obligatorie, Aeroportului Timișoara nu a pus-o în executare și nu a adus-o la îndeplinire, cel puțin până la data efectuării controlului Curții de Conturi, recte noiembrie 2013. Altfel spus, pesedistul Dan Idolu, în calitate de director al AIT, nu a mișcat niciun degetel ca să aducă 2,5 miloane euro în visteria instituției, mai exact, în visteria statului român! Desi au trecut aproape doi ani de zile de la decizia Curtii de Arbitraj de la Cluj! Pe de altă parte, în aceeași cheie, compania WIZZ a acţionat în instanţă Aeroportul Timișoara pentru neplata contractului de marketing, document semnat de pesedistul Dan Idolu, şi a avut câştig de cauză prin decizia civilă nr. 66 din 30 aprilie 2013, emisă de Curtea de Apel Cluj,  Aeroportul Timișoara fiind obligat la plata sumei de 2.548.506,90 Euro. Oarecum, dacă punem cap la cap cele două sentinte, atât cea favorabila AIT cât și cea a WIZZ, sumele sunt aproape identice! Cu precizarea importantă că, în situația favorabilă celor de la WIZZ, instanțele românești nu au judecat legalitatea contractului de marketing, ci doar obligaţia de plată a Aeroportul TSR către compania WIZZ, în baza unui contract încheiat, ce reprezintă voinţa părţilor şi a unor facturi emise de compania WIZZ şi acceptate de către Aeroportul TSR!

Joc de rol

Cert e că, așa cum au stabilit și organele de control, Aeroportul Timișoara nu și-a apărat corect șansele în procesul pierdut în fața celor de la WIZZ, în sensul că nu a invocat excepţia de neexecutare a contractului, deşi cunoştea foarte bine că, în fapt, compania WIZZ nu a executat nici un serviciu de marketing pentru aeroport! Și asta rezultă, clar ca lumina zilei, din motivele de recurs! ”Excepţia de neexecutare a contractului sinalagmatic este un mijloc de apărare specific, care poate fi folosit de partea căreia i se pretinde executarea obligaţiei ce-i revine, fără ca partea care pretinde această executare să-şi fi executat propria obligaţie. Invocarea excepţiei de neexecutare a contractului are ca temei juridic interdependenţa obligaţiilor reciproce din contractele sinalagmatice, împrejurarea că, fiecare obligaţie constituie cauza juridică a obligaţiei corelative. Mai mult, în Noul Cod civil, excepţia de neexecutare este menţionată textual la art. 1556. Altfel spus, potrivit excepţiei de neexecutare, atâta timp cât compania WIZZ nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, Aeroportul TSR nu poate fi obligat la plata unor servicii de care nu a beneficiat. În prezent dosarul este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde urmează a se judeca recursul, însă, dacă Aeroportul TSR nu invocă excepţia de neexecutare a contractului, există toate şansele ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să dea câştig de cauză companiei WIZZ, şi să oblige Aeroportul TSR să-i plătească acesteia suma de 2,5 mil euro, întrucât instanţele de judecată se pronunţă în baza materialului şi a probelor existente în dosar, acestea neavând cum să cunoască situaţia reală dacât dacă, acesta îi va fi prezentată”, se arată în actul de control. Partea proastă e că, într-o economie de piață, în care concurența este acerbă, contractul de marketing de 2,5 mil euro, încheiat de AIT în favoarea celor de la WIZZ, a fost intrerpretat de către cei de la CARPATAIR drept un ajutor de stat și ca atare speța a ajuns pe masa Comisiei Europene, dar şi instanţelor de judecată din România.

România: cartonaș roșu!

În ceea ce priveşte ajutorul de stat reclamat de compania CARPATAIR, Comisia Europeană și-a exprimat, deja, opinia preliminară, la nivelul anului 2011. Așadar, având în vedere că statul român, recte România, este acționar cu 80% în Aeroportul Timișoara, comisarii UE au concluzionat: ”Având în vedere cele de mai sus, Comisia adoptă opinia preliminară potrivit căreia acordurile din 2008 cu Wizz Air nu au fost încheiate în condiţii normale de piaţă. Prin urmare, adoptă opinia preliminară potrivit căreia Wizz Air a primit un avantaj economic selectiv. Efectul economic al acordurilor din 2008 a fost că Wizz Air, în plus faţă de rabaturile acordate, nu a plătit, de fapt, nicio taxă de aeroport, dar a primit de la aeroport plăţi pentru servicii de marketing. În conformitate cu o practică consacrată, nu există îndoieli cu privire la caracterul de ajutor de stat al măsurii în cauză”. Mai mult, tot în concluziile raportului preliminar, Comisia Europeană a subliniat României faptul că, ”orice ajutor ilegal de stat, poate fi recuperat de la beneficiar”. Pe de altă parte, așa cum am mai afirmat, SC CARPATAIR SA s-a adresat, inclusiv instanţelor de judecată românești, în vederea stabiliri caracterului de ajutor de stat al contractului de marketing încheiat între Aeroportul Timișoara și compania concurentă, WIZZ AIR. Astfel, în aprilie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a trimis cauza spre a fi judecată de instanţa competentă şi anume, Tribunalul Bucureşti  Secţia a IX, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Curtea de Apel Bucureşti şi-a motivat decizia, nr. 164/25.04.2013, făcând din nou trimitere la opinia preliminară a Comisiei Europene. În ceea ce priveşte ajutorul de stat acest aspect va fi stabilit de către instanţele de judecată, procesul fiind pe rol, însă, echipa de audit arată că ”un astfel de contract de marketing este un contract nelegal, asupra căruia avem indicii că a fost încheiat prin încălcarea legilor penale, existând posibile fapte de corupţie”.

AIT, arătat cu degetul

 Indiciile cu privire la posibilele fapte penale, se arată în raportul de control, rezultă din modul în care a fost încheiat contractul de marketing, fiind foarte avantajos pentru compania WIZZ dar foarte păgubos pentru Aeroportul Timisoara. Mai mult, afirmă organele statului, acest detaliu trebuie ”coroborat cu faptul că nici la această dată Aeroportul Timișoara nu deţine nici un document justificativ pentru executarea serviciilor de marketing şi cu încercarea d-lui director general Idolu Iulian Daniel, de a transforma contractul de marketing într-un contract de comision”. În ce priveste cauzele şi împrejurările ce au condus la angajarea unor astfel de cheltuieli de marketing, adică 2,5 milioane euro, pentru care nu există nici un document justificativ, prin care să se poată proba  executarea respectivelor servicii, concluziile raportului sunt simple, în această fază: ”încheierea unui contract de marketing prin încălcarea legislaţiei în materie, prin semnarea acestuia doar de către directorul general  al Aeroportului Timisoara, dl IDOLU IULIAN DANIEL, fără aprobarea Consiliului de Administraţie, pentru executarea unor servicii de marketing despre care se cunoştea, încă de la data încheierii contractului, că WIZZ nu le va executata în favoarea unității aeroportuare românești, întrucât nu avea interes să-şi atragă concurenţa”. Cert e că, după cum veți citi în episodul următor, organele de control ale statului român au intrat și mai adânc în meandrele contractului de marketing dintre AIT și WIZZ, descoperind o adevărată complicitate și serpărie…

2 COMENTARII

  1. Asta-i ultima parte nea Ciuca?Pacat ca cei ce ti-au plasat documentatia angro,n-au ciripit de continuarea partiturii cu Wizzairul!!!La buna auzire!!!

Comments are closed.