Aşezată în judeţul Caraş, Ochiul Beiului se numără printre cele mai grandioase şi fascinante locuri. Acolo unde se întâlnesc laturile munţilor Aninei şi cele ale munţilor Locvei, natura a creionat o zonă plină de vrajă. În apropierea Cascadelor Beușniței se întinde Ochiul Beiului, un nimb de apă limpede, de un albastru verzui intens. Apa este alimentată de un izvor ce îşi face loc printre formele carstice, iar lacul se cuibăreşte în desişul ultimei păduri virgine din Europa.

Legendele legate de Ochiul Beiului îmbracă zona într-o atmosferă de poveste. Se spune că, demult, un bei a pornit la vânătoare pe aceste meleaguri. Poposind în Poiana Florii, a zărit o fecioară ce îşi păştea oile, frumuseţea strălucitoare a fetei i-a furat privirea şi l-a făcut să se îndrăgostească de ea. Nobilul revenea adesea să îşi admire aleasă, lucru ce l-a înfuriat amarnic pe tatăl sau. Acesta a trimis de îndată un călău să ucidă fata ce îi sucise minţile fiului său. Beiului când îi s-a dat de veste, a pornit grăbit spre a lui iubită, însă a ajuns prea târziu. Pentru a răzbuna moartea fecioarei, acesta s-a luptat cu ostaşii, pierzându-şi un ochi, după care şi-a înfipt un pumnal în inimă. Legenda dictează că din locul în care ochiul a căzut, a izvorât lacul ce îi poartă numele. Dinspre deal, apele cascadei Beuşniţ inconjuoara spumate şi învolburate lacul formând parcă voalul de mireasă al păstoriţei. Cele două cursuri de apă se întâlnesc la câţiva metri de malul lacului, continuându-şi povestea mai departe.

Tot în această zonă se împleteşte şi mitul ielelor, localnicii povestesc cum în Noaptea Sânzienelor, la lumina lunii, fecioarele zănatice se strâng în horă în jurul lacului, înfăşurate în veştminte transparente, dansând şi scăldându-se în apele lacului.

Foto sus:romaniamegalitica.blogspot.ro

Galerie foto: Petre Nicoară

image_pdfimage_print

Spune-ţi opinia civilizat!