Foto: Constantin Duma

Reabilitarea spațiului public din zona Cetate, ce trebuie să se încheie în 29.7.2015, scoate la iveală noi descoperiri legate de orașul vechi, cel turcesc sau cel austriac. După ce în Piața Libertății s-a descoperit fosta baie turcească din perioada ocupației musulmane, în Piața Sf. Gheorge, săpăturile au scos la suprafață o moschee. Fiind două obiective importante, specialiștii care lucrează la reabilitarea acestor spații au căzut de comun acord că ele trebuie cumva păstrate și puse în evidență.

„Datorită faptului că în Piața Libertății s-a descoperit baia, iar în Piața Sf. Gheorghe moscheea este necesar să le păstrăm și să el integrăm în amenajarea porpusă la începutul lucrărilor. O primă variantă avută pentru reintegrare este ca pe o suprafață de 300 de metri pătrați, de formă circulară, să scufundăm pardosela băii la jumătate de metru și să păstrăm fundația neacoperită. Cărămida ar urma să fie conservată și impermeabilizată pentru a nu fi afectată de ploi sau zăpadă.” a declara arhitectul Radu Mihăilescu.

Aceasta nu este însă singura soluție oferită de arhitect: ”O altă variantă ar fi cea în care nu s-ar mai produce o denivelară în zona respectivă, ci construcția descoperită este marcă în pavaj pntr-un material de o altă culoare decât cele în planul de reamenajare. Ne vom mai gândi la ce este cel mai bine și vom lua o soluție care va multumi pe toată lumea. Eu personal am propus ca aceste ruine să fie descoperite.” 

Arhitectul a precizat că baia turcească are o valoare foarte mare fiind similare cu cele ridicate în Andalusia, la Priego de Cordoba.

Cât privește moscheea din Piața Sf. Gheorghe, Radu Mihăilescu a spus că lucrurile sunt un pic mai complicate: „Piața constituie, la nivelul orașului vechi, un fel de vestibul de intrare în acest țesut istoric al urbei, așa resimte pietonul. Am încercat să extind suprafața pieței până spre latura de nord. Fundațiile bisericii vor fi integrate în acest amfiteatru. Proiectarea necesită o abordare mai complicată decât în cazul Pieței Libertății.”

Primarul Nicolae Robu a declarat că el este de acord cu modificările la planul orginal și chiar le încurajează: „Cuvântul de ordine este să nu ne scape nimic ce este interesant din istoria noastră. Consider că istoria unei comunități trebuie asumată așa cum a fost ea, și scoasă la vedere pe cât posibil. Am cerut să se faca sesizarea imediat dacă se descoperă ceva. Cer să gasim cele mai inspirate modalități de punere în valoare a cele mai interesante descoperiri, cât mai spectaculos și mai atractiv pentru timișoreni și pentru vizitatori. Nimic nu este stabilit aprioric, nimic nu e bătut în cuie. Se va trece la reproiectare în urma descoperirilor ținând seama de opinia specialiștilor. Această proiectare va fi facută de cei mai buni specialiști. Așa dorim să procedăm și vreau să îi asigur pe timișoreni că există preocuparea să nu se piardă nimic din ce ne-au lăsat generațiile trecute drept amintire.”

Arheologii au dezvăluit că pe lângă aceste descoperiri, s-au făcut numeroase altele. Printre săpături s-au găsit pipe turcești, monede ungurești, pantofi, o seringă de sticlă și o sticluță de medicamente, ghiulele de la asediul din 1716 și aproximativ jumătate de tonă de ceramică.

„Din câte am reușit să analizăm ceramica, printre fragmente am descoperit porțelan chinezesc ceea ce dovedește că aici, în perioada ocupației otomane, a existat o societate potentată, o aristocrație locală care își permitea să importe obiecte de lux” a declarat unul din arheologi.

 

 

Spune-ţi opinia civilizat!