Sfintele Paşti cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii simbolizează, pe lângă înţelesul biblic, renaşterea şi înnoirea vieţii de zi cu zi. Curăţarea casei, înnoirea hainelor şi o baie rituală înainte de mersul la biserică, reprezintă toate un nou început. Toată lumea indiferent de statut social se îmbrăca în „hainele cele bune” şi merge la slujba de la miezul nopţii.

În Ziua Floriilor oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie pentru a-l întâmpina pe Hristos, salcia amintind de ramurile de măslin cu care a fost întâmpinat Hristos când a intrat în cetatea Ierusalimului. Ramurile de salcie sfinţite având menirea de a-i ferii pe oameni de duhurile necurate. Tot de Ziua Floriilor sunt sărbătorite personale cu nume de floare, iar obiceiul de a oferii flori este considerat că o urare ce atrage după ea norocul. Un alt obicei fiind acela că femeile să ofere pomană celor săraci, bucate şi plăcinte pentru sufletul celor ce nu mai sunt.

Săptămâna patimilor, este cea mai importantă din postul de 40 de zile fiind ţinută mai strict pentru a aduce aminte credincioşilor d patimile şi suferinţele prin care a trecut Isus.În aceste zile se consuma, pâine, sare, apă şi fructe uscate.

Joia Mare sau ziua Cinei cea de Taină, este ziua în care Mântuitorul a luat cina cu discipolii săi, el dând aici şi o pildă de smerenie şi spălându-le picioarele precum şi instituind Sfânta Liturghie prin împărtăşirea trupului şi sângelui Domnului.

La noi în Banat existând obiceiul ca o familie să coacă pâinea pentru Paşte pentru a fii dusă la biserică, aducând deasemenea şi vinul şi lumânările. Din Joia Mare până în ziua de Paşti nu se mai trag clopotele ci doar se bate toaca. Tot în această zi se merge la morminte pentru o ultimă pomenire a celor morţi, din Postul Mare.În Joia Mare se vopsesc ouăle, deoarece se spune că ouăle vopsite în această zi nu se strică tot anul.

Vinerea Mare zi de post negru, este ziua când Hristos a fost răstignit pe cruce şi a murit.În această zi este interzis a se coace în cuptor, a bate cuie, a tăia lemne, aceste lucruri fiind considerate un mare păcat.În seara de Vierea Mare creştinii merg la biserică să asculte Prohodul şi să i-a parte la Înmormântarea lui Isus Hristos.

În noaptea de Înviere fiecare credincios vine la biserică cu câte o lumânare, pe care o va aprinde din lumină adusă de preot de pe de pe masă Sfântului Altar. Aceasta reprezintă simbolul Învierii al biruinţei vieţii asupra morţii şi al luminii lui Hristos asupra întunericului şi al păcatului.La sfârşitul slujbei preotul împarte sfintele Pasti adică pâine sfinţita stropită cu vin şi aghiazma.

În dimineaţa zilei de Pasti creştini ciocănesc ouă roşii zicând „Hristos A Înviat. Adevărat A Înviat „, existând credinţa că cei care ciocnesc se vor întâlni pe lumea cealaltă. Tot în ziua de paşti se mănâncă carne de miel, aceasta simbolizând – ul pe Isus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit răstignit pe cruce ca un miel nevinovat.

Învierea Domnului a fost şi rămâne inima spiritualităţii creştine.

Informaţiile publicate de VOCEA TIMISULUI pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.