colectia octavian lescu

Sub denumirea de Maierele Române cartierul ia fiinţă în jurul anului 1718, denumirea provenind din limba germană şi însemnând “curte arendată împreună cu, construcţii aferente”, cartierul fiind compus la început mai mult din grădini şi cu mai puţine construcţii., sau monumente care să evidenţieze cartierul.În mijlocul cartierului aflându-se singură biserica românească ortodoxă de la aceea vreme din tot oraşul, având în preponderenta populaţie de etnie română. În anul 1896 cartierul primeşte denumirea de Elisabetin, în cinstea împărătesei Elisabeta (Sissi) soţia împăratului Franz Iosef I.În anul 1744 se începe construcţia nucleului iniţial al cartierului Maierele Germane locuite în majoritate de nemţi, care la rândui în anul 1773 îşi schimbă denumirea în Iosefin ca urmare a vizitei împăratului Iosif al II- lea de Habsburg (Josephstadt). Cartierul cunoaşte un adevărat avânt datorat în mare parte canalului Bega care devine un important port pentru mărfurile ce pleacă către Budapesta şi Viena. Un alt factor important îl constituie construcţia primei căi ferate şi dezvoltarea rapidă a legăturilor feroviare cu mai multe localităţi, în anul 1897-1899 construindu-se aici o gară modernă şi spaţioasă menită să întregească viziunea arhitecturală ce avea să definească majoritatea construcţiilor cartierului. Tot în această zonă luând un mare avânt construcţia de fabrici Fabrica de Tutun, Distileria, fabrica de ciocolată precum şi cele două mori, una dintre ele fabricând faimoasa faina bănăţeana nula-nula (00).

Poarta de intrare în cartier o reprezintă podul Traian de la Piaţa Maria, piaţă ce îşi ia denumirea de la monumentul Fecioarei Maria, ridicat pe locul unde se presupune că ar fi fost ars de viu Gheorghe Doja. O altă clădire reprezentativă a acestei pieţi o constituia cazinoul Sudului cunoscut de majoritatea sub denumirea de Cazinoul Bănăţean, locul de întâlnire a burghezimii începutului de secol XX. Clădirea se afla pe colţ cu strada Miron Costin în continuarea să aflându-se sala Lira.

Piata Kuttel are în prim plan biserica Ortodoxă, construită abia între 1931-1936, având ca sursa de inspiraţie biserica Sfântă Sofia din Istanbul. De departe cea mai mare biserică construită în cartier este cea a fostei mănăstiri a călugăriţelor din ordinul Notre Dame construită la sfârşitul secolului XIX.Palatul Băncii de Economii, Turnul de apă Podul de Fier, Casa cu Ancora, Sinagogă sunt alte edificii reprezentative care vin să reîntregească planul de dezvoltare şi prosperitate al cartierului.

Să nu uităm şi de casă faimosului Wilhelm Muhle situată pe b-dul Mihai Viteazul în apropierea bisericii catolice din piaţa Bălcescu. Cel care este răspunzător pentru faimă pe care a adus-o pe plan mondial în cea ce priveşte horticultura, celui care îi datorăm numeroasele parcuri amenajate cu atât de bun gust rafinament şi inovaţie din oraşul Timişoara.

 

 

 

 

Spune-ţi opinia civilizat!