În iulie Leul a crescut pe pieţele financiare în raport cu Euro, aşa încât, în pofida volatilităţii ridicate de pe parcursul acestui an, moneda naţională a înregistrat la sfârşitul lunii trecute o apreciere faţă de valoarea de la începutul anului, dintre monedele din regiune doar Kuna croată având o performanţă la fel de bună pe 2013.
„Leul a beneficiat recent de influenţe importante, atât locale, cât şi globale. Pe de o parte, a revenit interesul investitorilor străini pentru titlurile de stat româneşti; de asemenea, guvernul a anunţat încheierea negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană pentru un nou acord de finanţare de tip preventiv, iar FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României în 2013 şi 2014. În acelaşi timp însă, Leul a avut în piaţă şi mişcări în linie cu regiunea, ca efectele ale unor informaţii de importanţă globală ce au vizat SUA, Zona Euro etc”, a declarat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities – sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.
În iulie, Leul a crescut cu aproximativ 0,8% în faţa Euro, Coroana cehă cu aproximativ 0,3%, Coroana suedeză cu aproape 0,7%, iar Zlotul cu cca 1,7%. Lira sterlină a scăzut, luna trecută, cu cca 2,2% în raport cu Euro, iar Forintul şi Kuna croată s-au depreciat, la rândul lor, cu aproximativ 1,5% şi, respectiv, 0,8%.
La finele primelor şapte luni ale anului, Leul a înregistrat o creştere de aproximativ 0,7% comparativ cu Euro, faţă de valoarea de la începutul lui 2013, iar Kuna croata s-a apreciat în acelaşi interval cu cca 0,6%. Cele mai mari scăderi pe anul în curs în faţa Euro au fost marcate la nivelul UE de Lira sterlină (7,7%), urmată de Zlot cu 4,3% şi Coroana cehă cu 3,3%. „Lira sterlină a fost recent afectată inclusiv de speculaţii privind măsurile pe care Banca Angliei le-ar fi putut anunţa în urma şedinţei de politică monetară din această lună. Referitor la Zlot, o bună parte din fluctuaţiile monedei poloneze din ultima perioadă au fost efecte ale declaraţiilor preşedintelui Fed privind ritmul cumpărărilor de active; Polonia a anunţat însă şi unele rezultate pozitive, de exemplu creşterea vânzărilor retail în luna iunie, fapt care a influenţat, la rândul său, aprecierea Zlotului. În ceea ce priveşte moneda cehă, trebuie cumulaţi mai mulţi factori: Cehia s-a confruntat cu o criză politică declanşată de un scandal de corupţie, care a condus la demisia guvernului; ţara trece printr-o criză economică prelungită, dobânda de referinţă este practic zero, iar devalorizarea monedei în condiţiile actuale este privită cu interes, întrucât ar ajuta exporturile”, a precizat Silviu Pojar. Forintul a scăzut, de asemenea, faţă de Euro pe anul în curs cu cca 2,7%, la fel şi Coroana suedeză, cu aproximativ 0,9%.
Monedele din UE s-au apreciat luna trecută comparativ cu Dolarul american (afectat de declaraţiile preşedintelui Fed privind condiţiile unei eventuale reduceri a stimulentelor monetare), cu excepţia Lirei sterline, care a înregistrat o variaţie nesemnificativă la finele lunii comparativ cu începutul ei; cele mai consistente creşteri faţă de moneda americană le-au înregistrat în iulie Zlotul (3,9%), Leul (3,1%) şi Coroana suedeză (2,7%). Euro a crescut luna trecută cu cca 2,1% în faţa monedei americane. La nivelul UE, pe primele şapte luni ale anului în curs, Leul şi Kuna croată au avut cele mai bune evoluţii comparativ cu USD, marcând aprecieri aproape egale (1,4 – 1,5%) în faţa monedei americane, la sfârşitul lunii iulie faţă de începutul anului.
„În ultimele două luni am asistat la manifestări în forţă ale influenţelor majore pe care chiar şi (doar) declaraţiile privind măsurile de politica monetară din SUA le pot avea asupra monedelor din Europa, cu atât mai mult eventualele măsuri în sine… Ne aşteptăm la o volatilitate accentuată în următoarele luni, cu posibile mişcări ample pe pieţele financiare, puternic corelate în continuare cu rezultatele economice şi alte evoluţii din SUA, alături, desigur, de cele din Zona Euro”, a încheiat Pojar.
