Cosmin-Tinta

Tensiunea acumulată între majoritari şi arogantele clanuri ţigăneşti din Timişoara se afla oricum la cote alarmante. Nici nu-i de mirare, după ce au pus stăpânire pe zeci şi zeci de clădiri din zona istorică a oraşului, prin metode mafiote şi cu bani a căror provenienţă rămâne un mare mister. După ce clanurile mafiote ţigăneşti au demonstrat sub toate formele nu numai că nu le pasă de ceilalţi, ci că nu ratează nicio ocazie de a-i sfida cu sadica plăcere, ca într-o demonstraţie de forţă a unora care se pretind “noi stăpâni”. După ce au dat afară din casele lor oameni neajutoraţi, prin metode mizerabile, au evacuat spitale în care îşi căutau alinarea prunci bolnavi sau oameni care nu ştiau dacă mai prind ziua de mâine, au mutilat bijuterii arhitectonice şi s-au făcut stăpâni până şi pe cripte. Totul, în “acompanierea fină” a interminabilelor paranghelii cu volum la maxim şi străzi blocate… De parcă nu era de ajuns câtă frustrare şi tensiune au determinat toate astea, iată că vine napraznic şi “urarea” ce face ocolul internetului- când vine vorba de cei din jurul lor, de vecinii nevoiţi să suporte comportamentul deranjant şi atât de ne-specific Timisoarei…” să moară toţi!”

Organele abilitate n-au făcut până acum altceva decât proba insuccesului în faţa acestui fenomen. Cu dublu efect- nici încălcarea legilor nu a fost pedepsită cum trebuia, nici escaladarea tensiunii nu a fost oprită. Ca într-un film bizar, cele mai “zguduitoare” intervenţii impotriva clanurilor mafiote ţigăneşti au venit din partea unor echipe de investigatori germani sau francezi. Între noi fie vorba, de parcă noi nu am avea cadru legal pentru a-i lua la întrebări de unde şi prin ce mijloace au făcut averile din spatele cărora se manifestă astfel!
Dar acum “organele” ar fi bine să se trezească, până nu e prea târziu. Ar fi bine să răsfoiască un pic legislaţia şi să verifice dacă nu avem de-a face cu o ameninţare gravă, cu un act de instigare sau de ură rasială. Ar fi bine să întrebe pe la sociologi ce urmări poate avea un “să moară toţi” aruncat într-o ecuaţie comunitară plină de tensiune. Ar mai fi bine să conştientizeze că doar păzind parangheliile şi aplicând amenzi ridicole nu vor rezolva nimic şi că discriminarea pozitivă este la fel de gravă ca discriminarea negativă. Repet, până nu e prea târziu. Fiindcă dacă nu vor lua măsuri hotărâte, de acum încolo chiar ne putem aştepta la orice- văzând că nu li se întâmplă nimic indiferent ce fac, clanurile mafiote ţigăneşti şi-ar putea face de cap tot mai tare; iar majoritarii, văzând că nu există nimeni să apere legea şi implicit pe ei, vor începe să se apere şi să îşi facă dreptate singuri.

Aşa, ca de încheiere… Îmi stăruie în minte un moment de acum vreo zece ani. Cunoscusem un grup de admirabile tinere ţigănci. Studente. Două dintre ele istete-foc, citite, pline de umor, deschise la dialog… Era o plăcere să discuţi cu ele! Cu una dintre fete am rămas bun prieten. Dialogul purtat într-o zi cu cea de-a treia mă înfioară, însă, şi acum. Fata era o fire mai aprigă, avea atitudine şi discurs de lider. Într-o discuţie despre prejudecăţi, deschidere şi integrare ce a luat repejor turnura de polemică, şi-a pierdut la un moment dat argumentele. Am asigurat-o că putem redeschide cu plăcere discuţia, oricând. S-a ridicat însă şi a plecat, scrâşnind printre dinţi:” las’ că vedeţi voi în vreo 20 de ani!”. Ar mai fi vreo zece… Oare ce o fi vrut să spună? Căci reluarea discuţiei nu a mai avut loc…

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.