Primul lucru pe care femeile îl fac în dimineața acestei zile este să meargă la biserică și împartă struguri, prune și faguri de miere, după care acestea merg la cimitir și tămâiază mormintele rudelor.

Ciobanii coboară oile de la munte (La Sântămăria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă sau în târnațul casei.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre cele mai importante obiceiuri românești de ”Sfânta Maria”:
– de Sfânta Mărie, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori.
– dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă.
– în sudul țării se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor.
– pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului.
– în această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
– perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.
– în această zi erau adunate ultimele plante de leac.
– în perioada postului Sfintei Mării fetele își cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Mănăstirea Hodoș Bodrog, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc), scrie crestinortodox.ro.

Foto:parintelemarius.blogspot.com

Informaţiile publicate de VOCEA TIMISULUI pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.