AcasăStiriSanatateSănătate și virtute! Spitalul Județean Timișoara participă la un studiu care măsoară...

Sănătate și virtute! Spitalul Județean Timișoara participă la un studiu care măsoară viteza de deplasare a pacientului, în direcția clinicilor private

Cine crede că Raul Florian Petrișor Pătrașcu a fost instalat, în urmă cu mai bine de un an, în fruntea Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” Timișoara, la vârsta de numai de 30 de primăveri, când numai ce se licențiase în studii medicale la UMF Timișoara, doar pentru că avea un CV internațional frumos și foarte bine cosmetizat, n-are decât!

Adevărul e că tânărul, genialul și eficientul savant de renume mondial, Raul Pătrașcu, cel care a lansat ”petarda”, în contextul manifestațiilor din 10 august 2019, că ”gazele lacrimogene pot modifica AND-ul uman”, a fost introdus în biroul lui Nicolae Robu, pe atunci președintele PNL Timișoara și primarul orașului de pe Bega, de o gașcă. Da, de una care încape într-un lift, dar care, de mai bine de un deceniu, face jocurile în sănătate, la nivel local.

Înainte de a deveni manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu“ din Timișoara, ca tânăr și promițător specialist membru al PNL, Raul Florian Petrișor Pătrașcu a mai făcut parte din PLUS, Mișcarea România Împreună și PACT, partidul nenăscut al lui Sebastian Burduja.

Așa se face că, până la 30 de anișori, dincolo de (pseudo)studiile de la Yale și un CV umflat cu pompa, despre care au curs râuri de cerneală în presa centrală, Raul Pătrașcu este exemplul viu că experiența de traseist politic, nu ține cont de vârstă.

Dar nu suntem aici ca să discutăm despre labilitatea politică a genialului cercetător de talie internațională și nici să vorbim despre așa-zisa sa carieră academică, căci ambele sunt irelevante și inexistente. Până la un punct!

Astăzi, importante sunt calitățile manageriale ale asist. univ. dr. Raul Florian Petrișor Pătrașcu cel care, la data de 27 noiembrie 2019, prin ordinul cu nr 1.222, semnat de ministrul sănătății de la acea vreme, Victor Costache, la cererea ”grupului” de susținători, a fost numit în funcția de manager al Spitalului Județean Timișoara, interimar, pentru 6 luni.

De atunci, ca la fotbal, mandatul de management e tot ”în prelungiri” deși, nici azi, la fel ca și la numire, Pătrașcu nu întrunește condițiile cumulative ale Legii Sănătății pentru a exercita această funcție.

Adică, în afara studiilor superioare, micul geniu nu a finalizat și nu a absolvit nici cursuri de perfecționare în management medical și nici vreun masterat sau doctorat în același domeniu, condiții obligatorii ale Legii 95/2006.

Sat fără câini

E clar că și cursurile acestea de ”management sanitar” își au rostul lor! Dacă ar fi fost absolvite, probabil, tânăr cum e și fără prea multe schelete în dulap, tocmai pentru că e la început de carieră ”academică”, Raul Pătrașcu ar fi putut observa și opri hemoragia ”imagistică”, care văduvește bugetul SCJUT de milioane de euro pe an.

În schimb, neatinsă, ”afacerea” favorizează, în continuare, turismul medical dinspre stat înspre privat și pompează, aceleași sume, an de an, în buzunarele clinicilor particulare, în detrimentul celei mai mari unități medicale din vestul Românei.

Adevărul e că, în urmă cu circa doi ani, în vara lui 2019, mai exact la mijlocul lunii iunie, fostul manager al SCJUT, prof. univ. dr. Marius Craina, a încercat, printr-o adresă internă, trimisă pe toate secțiile unității sanitare, să rezolve ”hemoragiile”, dorind să taie răul din rădăcini.

A ieșit revoluție, în adevăratul sens al cuvântului și, din cauza presiunilor, urletelor, țipetelor și amenințărilor, Craina s-a văzut nevoit să o lase mai moale cu ”reforma”…pe ambulatoriile integrate de specialitate. Practic, inițiativa ginecologului Craina a murit, în timpul…sarcinii, neapucând să se mai ”nască”!

Iată ce spunea adresa, care are doar două paragrafe și care a reușit să-i irite pe toți sefii de secții din Spitalul Județean Timișoara, cu mențiunea că sublinierea nu ne aparține:

Având în vedere necesitatea actualizării bazei de date pentru personalul medical din SCJUT, în ce privește valabilitatea documentelor existente la dosarul de contractare cu CJAS pentru 2019, vă rugăm ca până la data de 16.07.2019 să depuneți la dosar Declarația (model anexat). Totodată, vă rugăm să vă asigurați ca toți medicii angajați ai SCJUT (cu normă întreagă sau internare clinică) desfășoară activitate în Ambulatoriu Integrat, cu respectarea legislației în vigoare. Vă mulțumin pentru colaborare”.

… de-a sănătatea

Legislația este foarte clară și stipulează că, ”în vederea creșterii accesibilității populației la serviciile medicale în ambulatoriile de specialitate”, activitatea în ambulatoriul integrat al spitalelor de stat trebuie să fie efectuată, în două ture, de către toți medicii, prin rotație, programările fiind atributul șefilor de secție.

Aceeași legislație mai spune că medicii, după absolvirea specialității, pot opta, în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza codului de parafă, dincolo de activitatea medicală de zi cu zi de pe secțiile clinice, în care ambulatoriu doresc să-și desfășoare activitatea: în ambulatoriul spitalului de stat sau în cel al unei clinici private! Ori una ori alta, pe bază de declarație tipizate, sub semnătură privată!

Pe cifre, astăzi, Spitalul Județean Timișoara are un total de 387 de medici specialiști, angajați cu contract pe perioadă nedeterminată. Contract pe ”ambulatoriu integrat” au doar 226 de cadre medicale, dintre care 192 cu statul și 34 cu privatul. Deci, din 387 de medici angajați, 192 au acceptat să presteze muncă în ambulatoriu spitalicesc și să încheie un contract cu CNAS pentru consultații medicale.

Practic, doar jumătate dintre medicii, angajați cu carte de muncă la SCJUT, au dorit să aibă de a face și cu ambulatoriul unității sanitare. Diferența, de la 387 la 226, adică 161 de cadre medicale, nu au semnat un contract cu CNAS pe servicii de ambulatoriu. Pur și simplu au refuzat!

Ce înseamnă activitate medicală în ”ambulatoriu integrat”? Înseamnă că orice pacient asigurat, care are o trimitere de la medicul de familie către ”un specialist”, este consultat în ”ambulatoriul integrat” al spitalului, nu direct pe secția clinică.

Dacă asiguratul dorește să fie urmărit de către un anume medic specialist și are norocul ca acesta să fi optat, în contractul cu CNAS, pe ambulatoriul de stat, bravo lui. Îl caută la parter la SCJUT! Dacă nu, bagă mâna-n buzunar și-l vizitează pe medic, la cabinetul privat!

În niciun caz, nu se fac consultații la etaj, pe secțiile clinice! Că doar de aceea există ”ambulatoriu integrat”! Urgențele medicale au un alt regim: ele ajung prin Unitatea de Primiri Urgențe după care, în funcție de prezumtivul diagnostic, pacienții sunt consultați de medicii de gardă de pe diverse specialități, direct în UPU iar, după caz, urmează internarea pe secții.

Pase lungi

Revenind la consultațiile din ”ambulatoriul integrat”, ca medicul să poată da pacientului un diagnostic, cât mai aproape de realitate, are nevoie, de cele mai multe ori, și de un examen imagistic. Adică, de părerea unui coleg de pe secția de radiologie!

Și, aici, intervine delirul pentru că, așa cum rezultă din datele CNAS, din cei 12 medici, pe care SCJUT i-a angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, doar 2 au ales să presteze servicii în ambulatoriul spitalului stat. Ceilalți 10 doctori au optat pentru manevrarea RMN-urilor și CT-urilor în privat, chiar dacă sunt angajați la stat!

Cum se descurcă cu programul de lucru, atât la stat cât și la privat, cei zece radiologi, care au ales ambulatoriul privat, în detrimentul angajatorului principal, asta o poate lămuri, elegant, doar directorul cu delegație al SCJUT, asist. univ. drd. Raul Pătrașcu.

Dacă are curaj și dacă vrea să facă pe milițianul! Dacă nu, ghinion pentru statul român, unul dintre cei mai buni plătitori de pe planetă!

Revenind la spital, pacientul ajunge la SCJUT, în ”ambulatoriul integrat”, ca să-și consulte specialistul într-o problemă, să zicem, de neurologie. Medicul îl consultă, în baza programării și trimiterii de la doctorul de familie dar, ca să fie sigur de diagnostic, are nevoie și de un examen de radiologie.

Așa că, știind că în regim de ambulatoriu, nu se poate baza pe niciun coleg de la imagistică, specialistul, oricare ar fi el, are două variante mari și late. Ambele, la fel de riscante și de jenante! Prima, deși SCJUT are în dotare aparatură de radiologie și imagistică funcțională, îi pune în brațe pacientului o altă trimitere către un RMN sau CT, în regim de privat, examen medical pe care asiguratul trebuie să-l plătească.

Și a doua, să-l interneze pe pacient, fictiv, doar pe hârtie și în regim de 24 de ore (internare de o zi), chipurile, prin UPU, ca omul să poată beneficia de un examen de radiologie gratis, în regim de ”urgență medicală”, nu de ”ambulatoriu”. Numai așa ”specialistul” poate să-și tragă concluzia medicală finală, fără să fie stresat de vreun malpraxis.

De departe, varianta cea mai din ”topor” e la ghișeul de informații din ”ambulatoriul integrat” al SCJUT acolo unde, orice pacient, care are o trimitere de la medicul de familie către un radiolog, este întâmpinat cu un mare ”NU”: nu ne merge, nu mai e nimeni, nu mai avem fonduri, nu funcționează. Și, după, primește, direct de la geam…pliante și îndrumări către RMN-urile și CT-urile private. Două firme mari și late!

Calcule matematice

Toată lumea medicală știe că, la fel ca și în ATI, interesele în ”imagistică” sunt enorme. Ani întregi, datorită combinațiilor meschine, ca să nu vorbim de incompatibilități crase și complicități colegiale, aparatele de radiologie din SCJUT nu au avut contracte cu CNAS pe ”ambulatoriu”. De ce? E simplu.

Pentru ca s-a dorit ca pacienții să meargă la privat, nu-i așa, din lipsă de opțiuni. SCJUT a pierdut și pierde, în continuare, milioane de euro anual, bani care se duc către privat! Și se duc pentru că jumătate dintre angajații săi, medici specialiști cu contracte pe perioadă nedeterminată, refuză să lucreze în ambulatoriul de stat.

Deși statul e cel care le plătește salariile! Financiar e de înțeles: de ce să nu mai faci un ban, în plus, și în privat, dacă programul de la stat, absolut flexibil, datorită comprimării timpului și spațiului, îți permite. Moral: absolut discutabil.

Până la urmă, ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, este cel care are obligația să limpezească apele. Sau mai bine zis să ”despartă apele” dintre privat și stat pentru că până atunci, indiferent câte sute de milioane de euro investește statul, în aparatură sau în spitale regionale, ”hemoragia” banilor și exodul pacienților nu se vor opri.

Nici măcar cu (auto)coagulante! Și, ca lucrurile să fie și mai clare, iată alte câteva exemple grăitoare, că să înțeleagă si pacienții, care sunt cu plata CAS la zi, de ce, la SCJUT, în regim de ambulatoriu integrat, ”nu funcționează” NICIODATĂ aparatele de radiologie sau primesc, în față, invariabilul ”nu mai avem fonduri luna asta”.

În primul rând, din aprilie 2020 și până în februarie 2021, SCJUT nu a raportat NICIUN SERVICIU MEDICAL pe RMN și CT, în regim de ”ambulatoriu integrat”, către CNAS. Deși cel mai mare spital de stat din vestul României a avut la dispoziție aproape 1 milion de RON pentru a pune aparatura de imagistică în slujba pacienților, cărora avea obligația legală de a le asigura, nu-i așa, accesul la servicii medicale! Da, raportarea către CNAS a SCJUT a fost de… 0 lei!

În traducere, aparatele de radiologie ale SCJUT nu au investigat, în regim de ambulatoriu integrat, niciun pacient, în ultimele 10 luni. Este evident că, de partea cealaltă, în privat, așa cum o arată cifrele, în tot atâtea luni de zile, cât păianjenii au țesut pânză pe aparatura statului român, a fost foarte bine!!!

Nu-i stress!

Dacă e să ne uităm și în anii anteriori, 2018 sau 2019, situația cu serviciile de imagistică din ambulatoriul integrat al SCJUT, este, oarecum, aceeași: mai puțin de jumătate din fonduri, venite de la CNAS pentru imagistică de ambulatoriu integrat, au fost utilizate!

Și, pentru cine mai are răbdare, să înmulțească toate aceste pierderi (in)voluntare cu cifra 367. Da, atâtea spitale de stat sunt în România! După care, dacă mai există nervi, să dea o căutare pe Google și să vadă câte entități private oferă servicii de imagistică la nivelul județului Timiș, iar la urmă, pentru o medie matematică, să înmulțească cu 41, numărul exact de unități administrative județene!

Doar așa o să afle și numărul ”fraierilor”, care au investit milioane de euro, în aparatură de imagistică, în regim privat, pentru că au intuit bine care e direcția și viteza de deplasare a pacientului de la stat către mediul concurențial. Și, pentru că mișcarea nu e una browniană, ci bine determinate și imprimată, medicii din spitalele de stat au înfăptuit minunea supremă: s-au clonat și au devenit, datorită combinațiilor de culise și a comprimării timpului și spațiului, fenomene cuantice care se petrec doar la stat, cei mai mari jucători de imagistică… din privat! Dar cu carte de muncă… la stat!

Păi și atunci, nu sunt niște fraieri atât ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, cât și șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, că acceptă la urechi ”triluri” liberale care, fie vorba între noi, sunt dincolo de minciună și nu fac altceva decât să-i înghesuie, în lift, pe aceeași profitori în halate albe, care au siluit sistemul medical bănățean, timp de decenii, din toate pozițiile, pozând în cavaleri și cruciați, în lupta pentru ”binele pacientului”?

Ba da, sunt! Cu vârf și îndesat! Și cea mai bună dovadă constă în filmarea video pe care reporterii de la voceatimișului.ro au realizat-o, azi, chiar în Spitalul Județean Timișoara, încercând, cu trimitere de la medicul de familie, o programare la imagistică:

RMN nu facem. Căutați în alte părți, unde se face. Din cauza Covidului, e blocat aparatul. Nu aș putea să vă dau toate informațiile tehnice, doar că nu se face. Trebuie să mergeți la privat, cu biletul de trimitere. Cu bilet, nu se plătește, că decontează Casa de Asigurări…”.

Da, nu se plătește, doar că, inevitabil, la privat, chiar și cu bilet de trimitere, răspunsul e același: NU MAI SUNT FONDURI!

Explicații contextuale

Directorul Spitalului Județean Timișoara, Raul Pătrașcu, contactat pentru a-și exprima un punct de vedere, în ceea ce privește situația din ambulatoriul integrat al unității sanitare, pe care o păstorește, a încercat să explice situația.

Există contract cu CNAS pentru imagistica de pe Ambulatoriu. Pentru Ambulatoriu, pe trimestrul I al acestui an, având în vedere contextul pandemic, nu am făcut contract cu CJAS pentru că am folosit CT-ul din Ambulatoriu ca și CT pentru secții. Una din cauze pentru care nu am avut raportări în perioada menționată de dvs este faptul că am descoperit acel CT, care nu era autorizat. Contract am avut și în aceea perioadă, la care faceți referire, dar sigur suma nu a fost de 0 lei. Chiar am discutat cu medicii, când am văzut raportările mici către Casă. Am vrut să înțeleg dacă chiar nu a fost nevoie de servicii de imagistică în regim de Ambulatoriu. Mi-era teamă ca nu cumva să trimită pacienții în afara unității spitalicești, că avem și noi aici CT. În același timp, RMN-ul a fost folosit doar pentru cei care urmau să suporte intervenții chirurgicale, drept, nu în regim de Ambulatoriu. Vă rog să înțelegeți că, în această perioadă, pentru RMN, e foarte complicat, având în vedere că spitalul deține un singur aparat. Nu avem capacitatea: avem un singur RMN și trei CT-uri. Noi suntem vârful de lance împotriva luptei anticovid și, în funcție de cum va evolua situația, pe trimestrul II, vom vedea dacă facem contract cu Casa pe Ambulatoriu pentru aparatele de imagistică. Noi nu ne putem bate joc de pacienți, în starea asta de alertă. Trebuie să le testam, frecvent, capacitatea pulmonară și, astfel, putem face un pacient la circa 30 de minute. Toate aparatele funcționează 24/24 de ore, pe ture. Suntem plini de pacienți! E clar, nu putem refuza niciun pacient pentru că nici nu ar fi legal. Da, imagistica e o mare problemă și pentru noi și, pe de-o parte, sistemul de stat a suferit din această cauză. Dacă schimbăm aparatele de radiologie, o facem pentru că ele sunt vechi de 30 de ani. Primeam și foarte puțin bani de la Casa pe aparatele astea vechi, nedigitalizate. Privatul primea mai mulți și avea un punctaj mult mai bun, că avea aparate noi. Când am ajuns director, vă dau un exemplu, suma pentru CT-uri era de cca 800 lei pe săptămână. Acoperea 4 pacienți. O bătaie de joc. De aceea ne zbatem să luăm aparatură nouă, tocmai pentru cu nu mi se pare normal ca pacienții să fie dirijați către privat, dar astea nu sunt lucruri care se pot rezolva de pe o zi pe alta”.

Vocea Timișului va susține permanent adevărul mai presus de putere, viitorul mai presus de trecut, cinstea mai presus de confortul financiar, știrea mai presus de editorial și capacitatea de decizie mai presus de diplomația compromisului. Vă invităm să ne sprijiniți prin donații folosind PayPal.
Other Amount:
Introdu adresa de e-mail:
Radu Constantinhttp://www.voceatimisului.ro
Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține! Click aici-citeste condiţiile de utilizare ale site-ului www.voceatimisului.ro

Articole asemănătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Articole recente