Fiindcă mulți văd, dar puțini pricep, Raul Florian Petrișor Pătrașcu, politicianul liberal ajuns manager interimar al Spitalului Județean Timișoara în 2019, imediat după absolvirea Facultății de Medicină, susține, pe pagina sa de Facebook că este cercetător în cancer. Și nimeni nu-l contrazice!
De fapt, aproape nimeni, pentru că jurnalistul Cațavencilor, Patrick Andre de Hillerin, consemna, în decembrie 2019, că “deși în CV-ul său scrie că ar fi cercetător la OncoGen, Raul Pătrașcu nu apare în nici un program de cercetare al institutului din Timișoara, nu are un CV pe site-ul institutului, ca ceilalți angajați, și nici nu apare în pozele de grup, mai vechi sau chiar mai recente”.
În completarea celor scrise atunci de PAH, vom duce demonstrația acestuia mai departe și vom dovedi că “cercetătorul în cancer” Raul Pătrașcu este, de fapt, un nimeni în domeniul respectiv. Un nimeni cu pretenții, e adevărat! Și ca să lămurim dilemele, în primul rând, trebuie să vă spunem că toți cercetătorii științifici, fără excepție, își publică rezultatele cercetărilor în domeniile în care activează în baze academice de date, cea mai cunoscută fiind Web of Science (WoS). Practic, publicarea articolelor științifice pe Web of Science este o condiție sine qua non pentru a fi considerat cercetător.
Pe platforma respectivă, pe lângă articolele științifice publicate de fiecare cercetător, este calculat și indicele Hirsch. Denumit după numele celui care l-a propus, în anul 2005, fizicianul american Jorge Hirsch, H-index este un instrument de evaluare a rezultatelor științifice ale cercetătorilor și instituțiilor academice și un criteriu de cuantificare a impactului științific al acestora. H-index se bazează pe o listă de publicații aranjate în ordinea descrescătoare a numărului de citări (începând cu articolul cel mai citat), evidențiind ponderea documentelor intens citate față de documentele care nu au fost încă citate.
Altfel spus, cu cât articolele unui autor sunt citate mai mult de către alți autori, cu atât indicele Hirsch al cercetătorului respectiv este mai mare. H-index este despre calitate, nu despre cantitate. Ei bine, la ora actuală, marele “cercetător în cancer” Raul Pătrașcu are un H-index care n-a depășit genunchiul broaștei: 1. Și asta pentru că cele cinci articole din Web of Science la care managerul “Județeanului” a apărut în colectivul de autori au fost citate doar de 17 ori în total.
Cercetare la “și alții”
Iar din cele cinci articole, unul singur are ca temă de cercetare cancerul: “Establishment and Characterization of a New Cell Line, A99, from a Primary Small Cell Carcinoma of the Pancreas” (“Stabilirea și caracterizarea unei noi linii celulare, A99, dintr-un carcinom primar cu celule mici ale pancreasului”), apărut în august 2011, pe când Raul Pătrașcu avea doar douăzeci și ceva de ani. Doar unul singur!
Și din nou un citat din PAH de la ”Cațavencii”: “În momentul scrierii articolului (nu al publicării sale), Raul Pătrașcu era intern la Department of Pathology, The Sol Goldman Pancreatic Cancer Research Center, Johns Hopkins Medical Institutions, Baltimore. Deși se laudă cu experiența sa la Johns Hopkins, Raul Pătrașcu nu a lucrat acolo decât timp de patru luni, într-un program de internship, ca asistent de laborator. Nu a fost cercetător, nu a fost vreo somitate a lumii științifice, mai ales că de-abia absolvise anul I de colegiu, la Hamilton”.
După acel prim articol în care apare în colectivul de autori la categoria “și alții”, Raul Pătrașcu dispare complet din peisajul Web of Science, apărând abia nouă ani mai târziu, în august 2020, adică în plină pandemie, în colectivul de autori al unui articol având o cu totul altă temă decât cancerul: “Study on the Role of Inflammatory Markers and Type D Personality on Symptom Profiles and Severity in Patients with Major Depressive Disorder” (“Studiul rolului markerilor inflamatori și al personalității de tip D asupra profilurilor simptomelor și severității la pacienții cu tulburare depresivă majoră”).
În ciuda pandemiei și a luptei sale neprecupețite cu coronavirusul, managerul Spitalului Județean Timișoara descoperă în sine resurse nebănuite și își intensifică cercetarea științifică, ținută pe “hold” atâta amar de vreme. Astfel, în anul 2021, Raul Pătrașcu apare în colectivul de autori al articolelor “Symptom patterns and comparison of diagnostic methods in ragweed pollen allergy” (“Tipare de symptom și comparații ale metodelor de diagnostic în alergia la polen de ambrozie”, februarie 2021), „Burnout Toll on Empathy Would Mediate the Missing Professional Support in the COVID-19 Outbreak” („Efectul epuizării asupra empatiei în corelație cu lipsa suportului profesional în epidemia de COVID-19”, mai 2021) și “Instrument for Assessing Patients’ Desirability, Acceptability, and Adherence to Telemedicine in Diabetes: Development, Validity, and Reliability” („Instrument pentru evaluarea dezirabilității, acceptabilității și aderării pacientului la telemedicină în diabet: dezvoltare, validitate și fiabilitate”, decembrie 2021).
Nu credem în coincidențe
După cum se vede, la fel ca articolul din august 2020, nici aceste ultime trei articole nu au vreo legătură cu cancerul, domeniu în care Raul Florian Petrișor Pătrașcu susține și la această oră că este cercetător. Tupeu de tânăr liberal, turat la maxim! Totuși, între cele patru articole apărute în perioada 2020-2021 există o conexiune: toate au fost publicate avându-l pe domnul Pătrașcu în colectivul de autori DUPĂ instalarea dumnealui în extrem de importanta funcție de manager al Spitalului Județean Timișoara, care s-a produs în noiembrie 2019!
Să fie doar o coincidență faptul că, pe vremea când era un ilustru anonim, Raul Pătrașcu nu reușise să-și treacă în palmares nici un articol științific publicat pe Web of Science (evident, cu excepția celui din 2011), iar după preluarea managementului “Județeanului” a urmat o revitalizare bruscă a carierei academice? Nu, nu este vorba despre nici o coincidență, una a decurs din cealaltă. Iar argumentul forte care susține afirmația noastră este următorul: Raul Florian Petrișor Pătrașcu este SINGURUL care apare în colectivul de autori la toate cele patru articole, în condițiile în care fiecare articol tratează o temă distinctă, într-o anumită specialitate medicală! Indiferent că este vorba despre psihiatrie, alergologie sau diabet, tânărul domn Pătrașcu este acolo. Nelipsit!
Și nu doar acolo, pentru că aria competențelor acestuia este nemărginită. Mai sus am discutat doar despre articolele publicate pe Web of Science, cele din 2011, 2020 și 2021, însă politicianul liberal s-a lipit pe unde a putut, orice apariție într-o publicație sau un eveniment medical urmând a-i servi la crearea imaginii de “profesionist în domeniul sănătății”, care să-i asigure sinecuri cât mai bine plătite. Astfel, îl găsim pe Raul Pătrașcu și în patru rezumate de câte o pagină (așa numitele “poster session” sau “meeting abstract”), publicate în septembrie 2017 și iunie 2019, când dumnealui era încă student la Medicină, în anul V, respectiv anul VI.
În context, în septembrie 2017, Pătrașcu apare co-autor la rezumatele “Vitamin D in Hypertensive Patients” (Vitamina D la pacienții hipertensivi”) și “Crosstalk Between Vitamin D, LDL, High Sensitivity C Reactive Protein and Cardiovascular Risk in Hypertensive Patients” („Interdependența între vitamina D, proteina reactivă C cu sensibilitate ridicată și riscul cardiovascular la pacienții hipertensivi”), iar în iunie 2019 la rezumatele “Crosstalk Between Electrocardiographic and Central Hemodynamic Variables in Patients with Hypertension and High Normal Blood Pressure” („Interacțiunea între variabilele electrocardiografice și hemodinamice centrale la pacienții cu hipertensiune arterială și tensiune arterială normală ridicată”) și “Factors Associated with Early Arterial Ageing, Cardiovascular Risk and Severity of Hypertension in Middle-Aged Patiens” (“Factori asociați cu îmbătrânirea arterială precoce, riscul cardiovascular și severitatea hipertensiunii arteriale la pacienții de vârstă mijlocie”).
Așadar, cardiologia nu mai avea secrete pentru domnul Pătrașcu încă de pe vremea când acesta nici nu absolvise Medicina, a doua sa facultate, după cea de chimie făcută la Hamilton și Yale. Însă nu doar cardiologia nu mai avea secrete pentru studentul medicinist Raul Pătrașcu, ci și… ginecologia, acesta figurând drept co-autor la două articole de profil, nepublicate însă pe Web of Science ci în jurnale de specialitate, pe vremea când era în anul III la UMFT. Ne referim la: “Quality of Life Improvement after Surgery for Deep Infiltrating Endometriosis” (“Îmbunătățirea calității vieții după chirurgie pentru endometrioză cu infiltrare adâncă”, decembrie 2015) și “The Value of Assisted Reproductive Technologies in Endometriosis Associated Infertility” (“Valoarea tehnologiilor de reproducere asistată în infertilitatea asociată endometriozei”, noiembrie 2015).
Traducerea și adaptarea: Raul Pătrașcu
Pentru a înțelege brusca apetență a studentului medicinist Raul Pătrașcu pentru ginecologie, vă mai dezvăluim că la ambele articole de mai sus a fost co-autor și medicul Mădălin Margan, prieten bun al managerului “Județeanului”. De altfel, ginecologul Margan a făcut echipă cu Pătrașcu, un an mai târziu, în 2016, pe post de consilieri în cabinetul premierului de-atunci, Dacian Cioloș.
Absolvent de Medicină fără rezidențiat și, pe cale de consecință, fără activitate clinică, Raul Pătrașcu pare să se priceapă, însă, la orice. De la oncologie, la alergologie, de la psihiatrie, la diabet și de la cardiologie, la ginecologie. Sau poate că adevărul este altul, dacă luăm în considerare mențiunea făcută de autorii unui articol științific, altul decât cele de mai sus, care scriau așa: “Îi mulțumim lui Raul Pătrașcu pentru ajutorul dat în traducerea și editarea textului”. Poate că în asta constă, de fapt, cercetarea științifică de care Raul Pătrașcu face atât caz: în traducere și adaptare…
